Banca Mondială: România pune frână în 2022. Creșterea PIB, sub 2%, recesiunea nu este exclusă

Timp de citire: 2 minute

Prognoza de primăvară a Băncii Mondiale, făcută publică luni dimineața, estimează că economia României va decelera puternic în acest an, după creșterea solidă înregistrată anul trecut. Creșterea Produsului Intern Brut este estimată la abia 1,9%, însă specialiștii Băncii Mondiale spun că, în funcție de condițiile externe, nu se poate exclude posibilitatea intrării în recesiune.

”Economia României și-a revenit la 5,9% în 2021, în ciuda întreruperilor pe lanțurile de aprovizionare, a creșterii semnificative a inflației și a efectelor pandemiei. Estimările arată că economia va crește modest în 2022, deși criza din Ucraina riscă să provoace recesiune. În ciuda unor măsuri de consolidare, deficitul fiscal va rămâne ridicat în 2022, la aproximativ 6,6% din PIB. Se anticipează că rata sărăciei va scădea ușor, la 10,1% în 2022”, arată Banca Mondială în rezumatul dedicat României.

Totodată, pentru 2023, Banca Mondială a îmbunătățit estimarea privind creșterea economiei românești cu 0,3 puncte procentuale, la 4,1%, în timp ce pentru 2024 este anticipat un avans al PIB de 4,3%.

În ce privește inflația, prognoza indică oprirea acesteia la limita pragului de 10%, până la 9,8%.

Absorbția fondurilor din PNRR, cheia viitoarelor evoluții

”Soliditatea redresării va depinde de evoluţia noilor variante de Covid-19 şi de severitatea ostilităţilor din regiune. Capacitatea României de a absorbi fondurile UE va fi esenţială pentru un proces de redresare durabil, verde şi incluziv”, apreciază analiștii Băncii Mondiale.

Potrivit estimărilor financiare ale guvernului, într-un scenariu de absorbţie 100%, fondurile din Planul Național de Redresare şi Rezilienţă vor adăuga, în medie, în jur de un punct procentual la creşterea anuală a PIB-ului real al României între 2022 şi 2026.

Cu toate acestea, ratele istorice de absorbţie scăzută reflectă factori negativi substanţiali pentru un scenariu de absorbţie ridicată.

Deficitul bugetar, tot în sus

Este improbabil ca România să înregistreze o reducere substanţială a deficitului bugetar în 2022, dat fiind că guvernul va trebui să sprijine redresarea economică, concomitent cu macrostabilizarea economică.

Pe termen mediu, deficitul va urma o traiectorie descendentă, dar este probabil să rămână peste 3% din PIB. Ar trebui acordată o atenţie reînnoită consolidării fiscale pentru a evita o creşterea nesustenabilă a datoriei publice pe termen mediu, mai arată Banca Mondială.

Se preconizează că rata sărăciei va scădea la nivelul de dinainte de criză până în 2024. Cu toate acestea, creşterea preţurilor la alimente şi energie şi scăderea veniturilor din remitențe ar putea însemna un proces mai lung de redresare pentru segmentele vulnerabile ale populaţiei în comparaţie cu altele, în următorii ani.

Totodată, eventuala prelungire a războiului din Ucraina ar putea împinge creşterea economică în teritoriu negativ şi ar putea conduce la o agravare a ratei sărăciei pe termen scurt.