Bloomberg: România se afundă în cheltuieli, iar populiștii forțează mâna companiilor de rating
România este prinsă în cleștele cheltuielilor, pe măsură ce populiștii impun din Parlament măsuri care riscă o scădere a creditului suveran de către companiile de rating, titrează publicația Bloomberg.
România, la fel ca restul continentului, s-a alăturat valului de cheltuieli publice, menit să țină sub control pandemia Covid-19, dar și pentru a modera efectele economice provocate de aceasta. Însă, la nivel intern, forțele de opoziție, care controlează majoritatea din parlament, plusează cu cheltuielile, impunând creșterea pensiilor și a alocațiilor pentru copii, notează Bloomberg.
În vreme ce Uniunea Europeană a permis ieșirea din țintele impuse în privința deficitelor și a admis mai multă libertate fiscală, companiile de rating nu par foarte dispuse să fie atât de înțelegătoare. Cele trei companii mari țin deocamdată România la cel mai scăzut nivel investițional, cu perspective negative. O nouă actualizare a rating-ului S&P Global Ratings urmează să fie publicată vineri.
Pentru premierul Ludovic Orban, pe care îl așteaptă alegerile în toamnă, guvernarea este un act dificil de echilibristică.
”Guvernul este într-un moment neplăcut”, a comentat Alexandra Bechtel, economistă la Commerzbank din Frankfurt. ”Cum poate fi evitat un deficit bugetar care o ia razna ca urmare a creșterii pensiilor, alături de riscul asociat cu retrogradării ratingului, fără să-ți îndepărtezi potențialilor alegători?”
Această problemă distrage atenția de la planurile de redresare post-pandemie, care includ accesarea a circa 30 de miliarde de euro, bani sub formă de ajutor alocat de UE.
Îngrijorările companiilor de rating își au originea din promisiunea guvernului social-democrat precedent, de a mări pensiile cu 40% din septembrie, deși guvernarea anterioară a produs deja cel mai mare deficit bugetar din UE. Dacă nu va îndeplini promisiunile antecesorilor, speranțele lui Orban de a câștiga majoritatea parlamentară se vor nărui. Dacă le va îndeplini, asta ar putea însemna sfârșitul statutului României drept ”recomandată pentru investiții”, arată Bloomberg.
Odată cu această amenințare, Ministerul Finanțelor și-a accelerat planurile de împrumuturi. Investitorii anticipează deja retrogradarea și sunt pregătiți să taxeze tot: costurile de finanțare ale României sunt deja mai mari decât cele ale țărilor cu același nivel al ratingului suveran sau chiar cu trepte inferioare.
”Ceea ce fac social-democrații în parlament este terorismul economic”, a clamat ministrul Finanțelor, Florin Citu, săptămâna aceasta pe Facebook.
O soluție oferită de premierul Orban este creșterea pensiilor cu un cuantum mai mic, date fiind și circumstanțele actuale, iar majorarea de 40% să fie realizată într-un termen mai lung. Întrebarea este cum vor pedepsi o asemenea întârziere alegătorii, care cer, deopotrivă, îmbunătățirea infrastructurii, servicii publice mai bune, într-unul dintre cele mai sărace state membre ale UE.
”Desigur că este o presiune socială și o nevoie reală pentru creșterea pensiilor și a alocațiilor pentru copii”, a declarat purtătorul de cuvânt al băncii centrale, Dan Suciu.
”Dar cum împarți această nevoie împotriva realității?”, s-a întrebat acesta, retoric.