BNR: Până acum, efectele negative ale crizei sanitare s-au resimțit temperat pe piața muncii

Efectele adverse ale crizei pandemice pe piaţa muncii au fost relativ limitate până acum, inclusiv în raport cu aşteptările, în condiţiile repornirii activităţii în numeroase sectoare după începerea relaxării graduale a restricţiilor, dar şi ca urmare a extinderii măsurilor de sprijin guvernamental vizând păstrarea relaţiilor de muncă, arată minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR, publicată marţi.

Potrivit documentului citat de AGERPRES, efectivul salariaţilor din economie şi-a stopat practic scăderea în iunie, iar rata şomajului BIM şi-a încetinit ascensiunea în intervalul mai-iulie, pentru ca în august-septembrie să consemneze chiar uşoare corecţii descendente, ajungând la 5,2%.

Totodată, rata locurilor de muncă vacante a continuat totuşi să se reducă relativ alert în trimestrul II, însă inegal la nivel sectorial, piaţa muncii devenind astfel mai relaxată, dar în condiţiile unor schimbări structurale, relevate inclusiv de creşterea interesului de angajare al firmelor care desfăşoară activităţi esenţiale sau compatibile cu distanţarea socială.

Potrivit BNR, în aceste condiţii, după ce a frânat puternic în perioada stării de urgenţă ca urmare a apelului extins la şomaj tehnic, creşterea anuală a câştigului salarial mediu brut nominal s-a reaccelerat în iunie-iulie şi a rămas neschimbată în august, media ei pe primele două luni ale trimestrului III urcând astfel în apropierea valorilor înregistrate în lunile premergătoare şocului pandemic.

“În perspectivă apropiată, piaţa muncii ar putea însă resimţi impactul deteriorării situaţiei epidemiologice, chiar dacă unele rapoarte şi sondaje de specialitate au evidenţiat la începutul toamnei o uşoară îmbunătăţire a intenţiilor de angajare. Este totuşi de aşteptat ca efectele adverse să fie atenuate de caracterul mai puţin stringent al actualelor restricţii, precum şi de măsurile de sprijin guvernamental, potenţial prelungite, au considerat membrii Consiliului”,

se spune în minuta BNR.

În ceea ce priveşte condiţiile financiare, membrii Consiliului au arătat că acestea au continuat să se amelioreze, sub impactul celor trei scăderi succesive ale ratei dobânzii de politică monetară efectuate în perioada martie-august şi pe fondul lichidităţii furnizate instituţiilor de credit de către banca centrală, de natură să permită finanţarea corespunzătoare a economiei reale şi a sectorului bugetar, în condiţii de relativă stabilitate a cursului de schimb leu/euro. Astfel, principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au continuat în ultimele luni tendinţa descendentă, deşi relativ încetinită şi marcată recent de unele mici oscilaţii, iar randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit mişcarea descrescătoare, atingând în cazul maturităţii de zece ani valori minime ale ultimilor patru ani.

La rândul său, rata medie a dobânzii la creditele noi ale clienţilor nebancari a continuat să scadă în trimestrul III, coborând în septembrie la minimul ultimilor aproape trei ani. Totodată, IRCC şi-a accentuat descreşterea în ultimul trimestru al anului curent, caracteristicile indicelui rămânând însă o sursă de incertitudini în ceea ce priveşte funcţionarea mecanismului de transmisie a politicii monetare, au semnalat unii membri ai Consiliului.

“Fluctuaţiile recente ale raportului schimb leu/euro – antrenate de creşterea aversiunii globale faţă de risc în contextul noului val pandemic, dar şi de decizii politice interne ce induc riscuri la adresa sustenabilităţii finanţelor publice – au fost totuşi sensibil mai modeste decât cele din regiune. ”

Membrii Consiliului au reiterat că păstrarea încrederii în moneda naţională, în condiţiile adâncirii deficitelor gemene, constituie un element central al conducerii politicii monetare în acest an, presupunând o reducere graduală şi sustenabilă a ratelor dobânzilor pe piaţa monetară şi a celor la creditele în lei. În acelaşi timp, s-a convenit că perspectiva finanţelor publice şi creşterea, în contextul electoral, a incertitudinilor asociate acesteia sunt de natură să amplifice presiunile asupra primei de risc suveran, cu potenţiale consecinţe asupra volatilităţii cursului de schimb al leului, implicit asupra inflaţiei şi în final asupra costurilor de finanţare şi ritmului redresării economiei.

În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au remarcat că în contextul noii prognoze, pattern-ul anticipat al inflaţiei se modifică doar pe orizontul apropiat de timp, când coboară vizibil sub nivelurile previzionate anterior. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să scadă la 2,1% în decembrie 2020 – faţă de 2,7% în proiecţia precedentă – şi la 2% la finele primului trimestru al anului viitor, dar apoi să urce şi să se menţină pe orizontul relevant pentru politica monetară în proximitatea punctului central al ţintei, similar previziunilor anterioare.

“Totodată, s-a observat că responsabile de decelerarea mai pronunţată a inflaţiei pe orizontul scurt de timp sunt evoluţiile recente şi cele anticipate de pe segmentul LFO, atribuibile producţiilor peste medie obţinute la unele categorii de legume şi fructe, dar şi potenţialei slăbiri a cererii, pe fondul restricţiilor de funcţionare a unor sectoare în contextul noului val pandemic. Acţiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va redeveni însă probabil inflaţionistă începând cu primul semestru al anului viitor, în principal pe seama unor efecte de bază, dar şi în contextul liberalizării în luna ianuarie 2021 a pieţei energiei electrice, al cărei impact inflaţionist ar putea fi chiar mai mare decât cel anticipat, au considerat unii membri ai Consiliului. S-a apreciat că influenţe peste aşteptări în sens ascendent ar putea veni şi din cotaţii ale unor mărfuri agroalimentare şi din costuri asociate măsurilor de prevenire a infectării cu virusul SARS CoV-2, precum şi din perturbaţii în lanţurile de producţie/aprovizionare şi din comportamentul de stabilire a preţurilor al unor agenţi economici – toate de natură a afecta evoluţia inflaţiei de bază”, se mai arată în documentul citat.

Potrivit BNR, incertitudinile asociate noii perspective continuă să fie extrem de ridicate, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, şi de natură a induce riscuri în dublu sens la adresa evoluţiei viitoare a inflaţiei, în contextul noului val pandemic, dar mai ales în absenţa, în conjunctura electorală actuală, a programului bugetar pentru anul 2021, care să prefigureze coordonatele viitoare ale politicii fiscale şi ale celei de venituri.

Totodată, a fost amintită creşterea în intensitate a pandemiei pe continentul european şi posibila prelungire a noului val, dar şi anunţurile privind disponibilitatea în viitorul apropiat a unui vaccin eficace, precum şi caracterul mai puţin sever al actualelor restricţii de mobilitate, alături de capacitatea crescută a populaţiei şi a agenţilor economici de a-şi adapta comportamentul la criza de sănătate.

Citiți mai multe despre  minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR aici.