Bombă electorală în Franța. Favoriții de la extrema dreaptă au pierdut alegerile în fața comuniștilor
Alianţa Noul Front Popular (NFP, stânga) s-a clasat pe primul loc în turul doi al alegerilor legislative anticipate de duminică, urmată de macronişti şi Partidul Rassemblement National (RN, extremă dreapta), relatează presa franceză citată de news.ro.
Liderul stângii radicale franceze Jean-Luc Melenchon, al cărui partid este membru al coaliţiei numite Noul Front Popular, care s-a clasat pe primul loc după al doilea tur desfăşurat duminică al alegerilor legislative, a declarat că prim-ministrul ar trebui să “plece”, iar alianţa de stânga ar trebui să “guverneze”, transmite France Presse.
“Poporul nostru a respins în mod clar cea mai proastă soluţie”,
a declarat Melenchon, în timp ce extrema dreaptă, iniţial aşteptată să câştige, s-a clasat în cele din urmă pe locul al treilea.
Tabăra prezidenţială a lui Macron se clasează pe locul doi, cu 150-180 de mandate, potrivit Ifop. Partidul Rassemblement National (RN, extremă dreapta) şi aliaţii săi sunt creditaţi cu 120-150 de mandate. Partidul Les Républicains (LR, dreapta) şi alte formaţiuni de dreapta urmează să obşină 60-65 de mandate. Diverse formaţiuni de stânga sunt creditate, la rândul lor cu zece mandate.
”Frontul republican”, construit între cele două tururi ale acestui scrutin cu scopul de a limita un val previzibil de extremă dreaptă care ar fi urmat să năvălească în hemiciclul Adunării Naţionale, pare aşadar să fi dat roade, după 210 de retrageri ale unor candidaţi din tabăra prezidenţială sau de stânga.
Cu 172-215 deputaţi, potrivit primelor estimări ale institutelor Ifop şi Ipsos, NFP ar putea să devină prima forţă politică la Palatul Bourbon, o creştere faţă de cei 151 de deputaţi aleşi în 2022 sub culorile NUPES.
Altă surpriză majoră este rezistenţa taberei macroniste, creditată cu 150-180 de deputaţi. Este vorba despre 80-100 de mandate mai puţin ca în urmă cu doi ani. Însă pariul dizolvării lansat de către Emmanuel Macron în urmă cu o lună, în seara unei grele înfrângeri în alegerile europene, când partidul său a obținut doar 14,6%, s-ar fi putut solda cu o derută mult mai mare.
Dezamăgirea extremei drepte
În RN, partidul charismaticei Marine Le Pen, sentimentul de bază este dezamăgirea. Dar partidul de extremă dreapta şi aliaţii săi obţin un număr de aleşi istoric de 120-150 de deputaţi, de la 89 în iunie 2022. Doar că doamnei Macron i se evaporă visul de a-l pune pe Jordan Bardella la Matignon, cu o majoritate absolută, care i se părea de atins în seara primului tur, o victorie aşteptată care urma să deschidă calea cuceriri puterii de către Le Pen în vederea alegerilor prezidenţiale din 2027.
Această împărţire în trei aruncă Franţa în ceaţă, după un scrutin care a mobilizat puternic alegătorii, cu o prezenţă la vot de 67%, cea mai puternică din 1997 încoace. Niciun bloc nu pare în măsură să alcătuiască singur un guvern, după ce niciunul nu a atins pragul majorităţii absolute de 289 de mandate.
Până la consolidarea cifrelor, au loc luări de poziţie ale marilor lideri, se poartă negocieri intense şi se conturează mai multe scenarii – toate fără precedent în Republica a V-a franceză.
Vom reveni.









