Boom-ul Inteligenței Artificiale din China alimentează teama că milioane de joburi vor dispărea

China accelerează implementarea Inteligenței Artificiale la o scară impresionantă, dar ascensiunea tehnologiei vine cu un cost social tot mai vizibil. Șoferii de taxi, freelancerii și angajații din industriile creative se tem că AI le va transforma meseriile sau, pur și simplu, le va elimina, scrie The Guardian, citat de TVR Info.

Pe străzile aglomerate din Wuhan, unde autoturismele, mopedele și camioanele de marfă își dispută fiecare metru de asfalt, apariția taxiurilor fără șofer a schimbat deja viața celor care își câștigă existența la volan.

În martie, mai multe mașini autonome din flota Apollo Go s-au oprit brusc pe străzile orașului. Pasagerii au rămas blocați ore întregi după ceea ce compania a descris drept o „defecțiune a sistemului”. Vehiculele autonome operate de gigantul chinez Baidu au fost retrase temporar din circulație pentru investigații.

Pentru șoferul de taxi Yao Xinnong, în vârstă de 45 de ani, incidentul a fost însă o veste bună. Odată cu retragerea temporară a robotaxiurilor, clienții s-au întors la taxiurile clasice, iar veniturile sale au crescut din nou.

„Nu prea îmi plac, ca să fiu sincer. Impactul lor a fost uriaș”,

spune Yao despre mașinile fără șofer.

Veniturile sale scăzuseră cu aproximativ 40% de la lansarea Apollo Go în Wuhan, în 2022. Experiența sa reflectă o temere care se răspândește în China: pe măsură ce inteligența artificială pătrunde în tot mai multe domenii, milioane de oameni se întreabă dacă vor mai avea un loc pe piața muncii.

China vrea să accelereze revoluția AI

China promovează dezvoltarea și utilizarea Inteligenței Artificiale într-un ritm greu de ignorat. Tehnologia este implementată rapid în transport, industrie, servicii și domenii creative, într-un moment în care piața muncii este deja fragilă.

Preocupările sunt cu atât mai mari cu cât milioane de chinezi au părăsit locurile de muncă tradiționale și s-au orientat către economia de tip „gig”, bazată pe activități flexibile și platforme digitale.

Potrivit unei estimări, numărul persoanelor care lucrează în regim flexibil ar urma să ajungă la aproximativ 320 de milioane în acest an, față de 160 de milioane în 2019. Asta înseamnă aproape 44% din forța de muncă a Chinei.

În acest context, taxiurile autonome reprezintă una dintre cele mai vizibile amenințări pentru lucrătorii din economia muncii flexibile.

„Dacă statului chiar i-ar păsa de noi, Apollo Go nu ar fi fost niciodată lansat pe piață”,

spune un șofer din Wuhan.

„Dacă lucrurile continuă în acest ritm, dezvoltarea rapidă și progresul științific sunt, desigur, extraordinare, dar oamenii obișnuiți ca noi nu vor mai avea unde să supraviețuiască”,

adaugă acesta.

Proteste față de taxiurile fără șofer
În 2024, șoferii de taxi din Wuhan au protestat față de extinderea serviciului Apollo Go. Nu este clar câți oameni au participat, întrucât informațiile despre manifestații au fost rapid cenzurate.

În același an, o companie de taxi din Wuhan a făcut un gest neobișnuit și a criticat public politica autorităților privind automatizarea transportului.

Compania a susținut că dezvoltarea vehiculelor autonome permite tehnologiei să concentreze resursele și să ia mijloacele de trai ale oamenilor aflați în partea de jos a societății.

Reacția autorităților la criticile publice a fost însă una dură. Când jurnaliștii au vizitat compania în luna iulie, un angajat a refuzat să ofere un interviu, spunând că există un acord cu poliția care interzice angajaților să discute cu presa și că încălcarea acestuia ar putea duce chiar la detenție.

Ironia este că, la doi ani după protestele șoferilor, chiar autoritățile chineze au început să vorbească mai apăsat despre riscurile sociale ale inteligenței artificiale.

Beijingul începe să vorbească despre „AI pentru oameni”

Un editorial publicat de cotidianul  Workers’ Daily a avertizat că drepturile angajaților se confruntă cu „noi provocări” în era Inteligenței Artificiale și a atras atenția asupra conflictului dintre regulile tradiționale ale pieței muncii și evoluția rapidă a tehnologiei.

Guvernul chinez a promis, de asemenea, că va analiza efectele noilor tehnologii, inclusiv ale Inteligenței Artificiale, asupra ocupării forței de muncă.

Analista chineză de tehnologie Selina Xu vorbește despre o schimbare de atitudine la Beijing.

După succesul modelului chinezesc de AI DeepSeek, autoritățile au fost extrem de favorabile dezvoltării Inteligenței Artificiale. În prezent, spune Xu, discursul oficial pune mai mult accent pe folosirea AI pentru susținerea ocupării forței de muncă și pe o abordare centrată pe oameni.

Cheng Wanhui, oficial al zonei de înaltă tehnologie Zhongguancun din Beijing, susține că autoritățile urmăresc îndeaproape problemele sociale și aspectele etice generate de AI.

Mesajul transmis este că oamenii trebuie să își schimbe perspectiva și să privească Inteligența Artificială ca pe un instrument pe care trebuie să învețe să îl folosească.

Dar pentru cei care și-au pierdut deja locurile de muncă, această tranziție este departe de a fi una abstractă.

AI ajunge și în profesiile creative

Un exemplu este Tian Zemin, director de imagine care lucrează în industria cinematografică de aproape două decenii.

După ani de muncă și șase ani de efort pentru a ajunge director de imagine, Tian spune că se află acum fără loc de muncă.

„Am muncit șase ani ca să ajung director de imagine, doar pentru ca în cele din urmă să fiu înlocuit de un program”,

a scris el într-o postare pe rețelele sociale.

Pentru el, impactul Inteligenței Artificiale a fost un șoc.

„Am crezut că voi petrece toată viața în această industrie. Dar apariția AI m-a făcut să simt, pentru prima dată, un șoc uriaș”,

spune Tian.

Problema nu este doar lipsa unui loc de muncă. Tariful său ca freelancer a ajuns la aproximativ 40% din nivelul din 2019.

Iar viteza cu care s-a dezvoltat tehnologia l-a surprins chiar și pe el, deși lucrează într-un domeniu tehnic și creativ. În urmă cu un an, instrumentele AI produceau avatare ciudate și vizibil artificiale. Acum pot crea clone digitale convingătoare, capabile să susțină apariții într-un lungmetraj.

„Abia am avut timp să reacționăm”, spune Tian.

Cine va suporta costul revoluției tehnologice?
China are un avantaj pe care multe țări occidentale nu îl au: statul exercită un control semnificativ asupra sectorului privat și poate interveni mai direct în politicile companiilor.

Unii analiști consideră că Beijingul ar putea folosi acest avantaj pentru a limita efectele pierderii locurilor de muncă, inclusiv prin impunerea unor reguli privind recrutarea sau prin măsuri care să oblige companiile să păstreze anumite niveluri de angajare.

Însă, pentru oamenii care simt deja presiunea tehnologiei, aceste posibile măsuri sunt prea îndepărtate.

„Am putea fi înlocuiți în orice moment”, spune Tian.

Pentru el, singura soluție pare să fie adaptarea rapidă și găsirea acelei nișe în care Inteligența Artificială nu poate încă să înlocuiască omul.

Problema este că acea nișă se micșorează.

Iar experiența Chinei ar putea fi, în același timp, un avertisment și o previzualizare a ceea ce urmează să se întâmple și în alte economii: nu întrebarea dacă AI va transforma piața muncii mai este cea mai importantă, ci cât de repede se va întâmpla acest lucru și cine va plăti prețul tranziției.