Bruxelles-ul cere României clarificări pe tema amendamentului ”Fritz”. Ce vrea să afle Comisia?

Comisia Europeană a solicitat oficial autorităților române clarificări detaliate cu privire la noua Lege a integrității, intrate recent în vigoare, cu un accent deosebit pe așa-numitul ”amendament Fritz” votat de PSD și AUR și validat de CCR, potrivit unor surse oficiale citate de G4Media.

Nu este clar care ar trebui să fie instituția din România care să răspundă Comisiei, în condițiile în care este clar că, în funcție de aceasta, răspunsul din partea României ar putea să fie complet diferit.

Scrisoarea, transmisă la începutul lunii septembrie de directorul general al DG JUST din cadrul Comisiei, Ana Gallego, acordă Bucureștiului un termen de două săptămâni pentru a răspunde unei serii de întrebări fundamentale.

Clarificările solicitate de Comisia Europeană vizează șapte chestiuni principale, potrivit documentului consultat de G4Media:

1. Cadrul juridic anterior și încetarea mandatului;
2. Raportarea la principiul ne bis in idem (a nu sancționa de două ori aceeași faptă, n.n.);
3. Justificarea încetării automate a mandatului;
4. Analiza circumstanțelor individuale și impactul concret;
5. Natura juridică a măsurii și caracterul penal;
6. Posibilitatea excluderii măsurii în cazurile minore;
7. Dreptul la o cale de atac.

Așadar, principala nedumerire a oficialilor europeni este legată de impactul pe care noua dispoziție legală îl are asupra aleșilor locali și demnitarilor, în condițiile în care textul normativ prevede încetarea de drept a mandatelor la doar o lună de la promulgare pentru persoanele vizate de fostele decizii de incompatibilitate sau conflict de interese. Aceștia vor să înțeleagă mecanismul prin care legea – declarată constituțională de CCR în această speță – poate fi aplicată retroactiv.

Conform informațiilor Digi24.ro, oficialii de la Comisia Europeană vor să știe dacă prin aceste modificări se păstrează în continuare securitatea juridică, dreptul practic european, dar și proporționalitatea și faptul că această lege să nu fie aplicată retroactiv.

Legea integrității va fi evaluată în cadrul celei de-a şasea şi ultima cerere de plată, care nu a fost încă depusă de autorităţile române.