Bruxelles-ul merge ”all in”: cere membrilor UE un cec în alb pe pachetul de sancțiuni pentru Rusia

Cel puțin declarativ, statele membre ale Uniunii Europene susțin că sunt de acord că vor trebui impuse sancțiuni dure Rusiei, în cazul în care țarul de la Kremlin, Vladimir Putin, ar decide să invadeze Ucraina. Așa stând lucrurile, Comisia Europeană a preluat frâiele în privința deciziei privind noile posibile sancțiuni, fără ca detaliile acestora să fi fost împărtășite oficial cu cancelariile europene nici individual, nici la nivelul grupului celor 27, potrivit unor surse de la Bruxelles, citate de Bloomberg.

Potrivit estimărilor serviciilor de informații americane și britanice, Rusia a poziționat peste 130.000 de soldați în apropierea graniței cu Ucraina, însă neagă în continuare orice intenție de a-și ataca vecinul de la vest.

Pachetul de sancțiuni, ținut (încă) la sertar

Surse diplomatice care nu și-au dezvăluit identitatea au confirmat pentru Bloomberg că Executivul UE nu a oferit detalii scrise și concrete celor 27 de state membre, care ar trebui să-și ofere sprijinul unanim pentru orice acțiune sancționatorie. Sursele citate au indicat trei motive pentru care Comisia a preferat să nu distribuie documentele către capitalele statelor membre.

Întâi de orice, oficialii Comisiei vor să evite scurgerile de informații care ar putea oferi Rusiei posibilitatea de a efectua o analiză cost-beneficiu a posibilelor sancțiuni.

În al doilea rând, măsura vine pentru a nu scoate în evidență diferențele de abordare dintre statele europene, mai ales dacă oficialii naționali ar începe să discute și să critice o măsură sau alta din pachetul de sancțiuni.

În al treilea rând, oficialii UE au spus că aceste propuneri concrete vor fi făcute publice exclusiv în situația în care Rusia va acționa agresiv împotriva Ucrainei, în condițiile în care setul de sancțiuni nu își propun să fie un instrument de descurajare, ci unul cu caracter punitiv.

Câteva detalii din negocieri

Totuși, cele mai mari țări ale UE au lucrat la diverse variante ale pachetului de sancțiuni fie individual, fie în discuții purtate în grupuri mici, dar și împreună cu oficiali americani sau ai Comisiei. Astfel, detaliile mai multor propuneri și-au făcut loc în mai multe știri de presă.

Măsurile posibile ar putea fi adaptate ca severitate, în funcție de evenimentele din teren și de evaluarea gravității acțiunilor lui Vladimir Putin.

În linii mari, sancțiunile s-ar încadra în mai multe categorii, printre care se numără restricții privind refinanțarea datoriei suverane rusești, sancțiuni financiare și sancționarea individuală a unor persoane și entități apropiate de Kremlin.

Potrivit surselor citate, Comisia nu a purtat o discuție în grup extins cu toate statele membre despre detaliile potențialelor sancțiuni, marile țări vest-europeni fiind printre țările cele mai dornice să nu fie dezvăluite detaliile.

În schimb, Comisia a purtat discuții individuale cu statele membre, pentru a evalua impactul economic pe care măsurile le-ar putea avea pentru acestea, spun diplomații citați. Astfel, concluzia cea mai importantă care s-a desprins din discuții a fost aceea că restricțiile comerciale au potențialul să afecteze major economiile europene, existând îngrijorări că Rusia ar putea riposta prin limitarea exporturilor de energie de care depind numeroase țări, printre care, în mod evident și major, Germania.

Unele state membre și-au făcut propriile calcule interne și au oferit Comisiei sugestii, inclusiv privitoare la stabilirea unor ”linii roșii” în relația cu Rusia.

Italia, Germania și Franța s-au implicat cel mai mult în coordonarea pachetului de sancțiuni împreună cu administrația Biden și cu Comisia, iar Germania a făcut eforturi pentru ca sectorul energetic să fie – cel puțin parțial – lăsat la o parte în cadrul pachetului care ar urma să stabilescă unele sancțiuni financiare, potrivit unor persoane familiare cu problema și unor documentele consultate de Bloomberg.

Sursele citate au precizat că eliminarea Rusiei din sistemul internațional de plăți, SWIFT, este o variantă de neluat în calcul.

Coordonarea SUA-UE, totală, dar nu chiar

Deși, în declarațiile oficiale, SUA și UE spun că își coordonează sistemul de sancțiuni, este posibil să nu implementeze în mod identic aceleași măsuri împotriva Rusiei.

Un alt diplomat UE a mai adăugat că lipsa de detalii concrete furnizate statelor membre le-a limitat acestora capacitatea de a se putea pregăti în amănunt pentru consecințele economice ale oricăror sancțiuni.

Peter Stano, un purtător de cuvânt al Departamentului de Afaceri Externe a UE, a argumentat însă că discuțiile au rămas nepublice și vagi din motive absolut întemeiate:

”În această etapă, este prematur să discutăm propuneri concrete, deoarece acestea depind de acțiunile Rusiei și ar putea deveni realitate exclusiv în situația unor acțiuni concrete ale Rusiei. Acele propuneri ar trebui apoi să fie discutate și aprobate de statele membre”, a precizat Stano.