Bursele europene se prăbușesc imediat după deschidere. Dar veștile proaste nu se opresc aici

În timp ce petrolul a depăşit pragul de 100 de dolari, bursele continentului european au deschis în scădere semnificativă luni dimineaţă. La ora locală 9:00 (10:00, ora României), Parisul înregistra pierderi de 2,29%, Frankfurtul de 2,50% şi Londra 1,26%, relatează AFP.

Cu aproximativ patruzeci de minute înainte de deschiderea burselor europene (la ora 10:00, ora României), contractele futures ale principalilor indici, care reflectă tranzacţiile efectuate înainte de deschidere, înregistrau scăderi semnificative: bursa din Paris pierdea 2,71%, bursa din Frankfurt se prăbuşea cu 2,60%, Londra ceda 0,97%, iar Milano 1,99%.

„Pieţele europene ar urma să deschidă în scădere puternică în această dimineaţă, în urma căderii observate vineri pe Wall Street şi pe fondul intensificării creşterii preţului petrolului”,

a comentat John Plassard, responsabil cu strategia de investiţii la Cité Gestion Private Bank.

Foto: Intraday

Cu câteva ore mai devreme, bursele asiatice au înregistrat, de asemenea, scăderi, pe fondul tensiunilor persistente din Golf şi al creşterii spectaculoase a preţului petrolului.

La Tokyo, indicele de referinţă Nikkei a încheiat ziua în scădere cu 5,19%, la 52.728,72 puncte.

La Seul, indicele Kospi a încheiat ziua în scădere cu 5,96%.

Taipei a pierdut 4,43%, Sydney 2,85%, iar indicele Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 1,49% în jurul orei 06:30 GMT (8:30, ora României).

Posibilă recesiune mondială

Pentru consumatorii americani, adevărata problemă este întotdeauna benzina – este un lichid, nu un gaz. Așteptați până când prețurile la pompă cresc cu 10%, 20% sau mai mult, urletul de durere rezultat s-ar putea dovedi suficient de puternic pentru a pune capăt unui război”.

Agenția Internațională pentru Energie a convocat o reuniune de urgență, pentru luni după-amiază. Miniștrii de finanțe din țările G7 vor discuta o posibilă eliberare comună de petrol din rezervele proprii, pentru a limita creșterea prețului țițeiului. Potrivit FT, SUA și încă două din cele șapte cele mai bogate economii ale lumii și-au exprimat până acum sprijinul pentru această idee. Cele 32 de state membre AIE dețin rezerve strategice ca parte a unui sistem colectiv de urgență conceput pentru astfel de situații.

Reuters scrie că

“se conturează un adevărat șoc energetic global, precum versiunea din anii 1970, deși elementul unic acum este acela că este vorba de o alegere (n.r. – războiul) și este alegerea unui singur om (n.r. – Donald Trump). Acestea sunt genul de cifre care sunt de obicei asociate cu recesiunea mondială. În zilele noastre, lumea consumă mai puțin petrol și există și alte surse de țiței, dar analiștii sunt de acord că nu este suficient pentru a face față unui conflict prelungit. Și pare să fie prelungit. Apelul lui Trump la „predare necondiționată” și alegerea de către Iran a fiului fostului lider suprem intransigent ca nou lider suprem intransigent par să îngreuneze retragerea ambelor părți. (…) Prețurile exponențiale la gazele naturale lichefiate, combustibilul pentru avioane și îngrășăminte sunt pe cale să facă mai costisitoare, să zicem, încălzirea locuințelor, plecarea în vacanță sau cumpărarea de alimente.