Căldura extremă nu mai este un eveniment izolat: Iunie a doborât recorduri de căldură în Europa

O succesiune rapidă de valuri de căldură majore începând din luna mai sugerează că căldura extremă nu mai este un eveniment izolat, ci o caracteristică din ce în ce mai prelungită a verilor europene. Luna iunie a acestui an a fost cea mai caldă înregistrată vreodată în Europa de Vest și a doua cea mai caldă la nivel global, cu 1,39 °C peste media estimată din perioada preindustrială, potrivit serviciilor Uniunii Europene dedicate schimbărilor climatice, scrie Euronews.

Temperaturile terestre record au coincis cu cele mai ridicate temperaturi ale suprafeței mării în luna iunie înregistrate vreodată, evidențiind acumularea continuă de căldură în cadrul sistemului climatic al Pământului, conform datelor publicate joi de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE și de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF).

„Împreună, aceste recorduri reflectă un sistem climatic care continuă să acumuleze căldură. Rezultatul este valuri de căldură din ce în ce mai intense, un ocean persistent cald și riscuri crescânde pentru oameni, ecosisteme și infrastructură în întreaga Europă și nu numai”,

a declarat Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă la ECMWF.

Europa de Vest și Europa Centrală au înregistrat la sfârșitul lunii iunie un val de căldură intens, care a doborât recordurile lunare și istorice de temperatură în mai multe țări, printre care Germania și Republica Cehă. Acest fenomen a urmat unui val de căldură neobișnuit de sever din luna mai și a fost urmat de un altul, care a început la începutul lunii iulie, ilustrând o tendință din ce în ce mai persistentă de căldură extremă în timpul verii.

Succesiunea rapidă a valurilor de căldură majore sugerează că căldura extremă nu mai reprezintă un eveniment izolat, ci o caracteristică din ce în ce mai prelungită a verilor europene.

Impactul nu s-a limitat doar la temperaturile ridicate și condițiile de secetă din mare parte a Europei, în special în Peninsula Iberică, sudul Franței și anumite zone din Europa de Est, ci a inclus și o intensificare a incendiilor forestiere, o scădere a debitelor râurilor și o creștere a riscului de secetă, ceea ce afectează producția alimentară.

Profesorul Ottmar Edenhofer, președintele organismului independent de consultanță în domeniul climei al UE, Consiliul științific consultativ european privind schimbările climatice, a afirmat că atingerea obiectivelor climatice ale UE pentru 2040 și 2050 într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor necesită „reduceri semnificative ale emisiilor la nivelul întregii economii”.

„Deși agricultura a înregistrat progrese, amploarea și ritmul reducerilor nu sunt încă suficiente. Sectorul va trebui să-și intensifice acțiunile în anii următori – pentru a contribui la atingerea neutralității climatice și pentru a proteja mijloacele de trai ale fermierilor, a sprijini comunitățile rurale și a asigura aprovizionarea cu alimente a Europei pe măsură ce clima continuă să se schimbe”,

a declarat Edenhofer după lansarea unui raport în luna martie.

El Niño

Între timp, valurile de căldură marine s-au răspândit de-a lungul coastelor vestice ale Mediteranei și Atlanticului, amenințând ecosistemele marine. La nivel global, în iunie 2026 s-au înregistrat cele mai ridicate temperaturi ale suprafeței mării pentru lunile iunie în oceanele fără gheață ale lumii, depășind cu puțin recordul anterior stabilit în 2024, potrivit datelor UE.

Oamenii de știință au atribuit acest fenomen, în parte, intensificării fenomenului El Niño – un model climatic în care apele de suprafață din Oceanul Pacific tropical devin semnificativ mai calde decât de obicei –, deși datele climatice ale UE indică faptul că schimbările climatice pe termen lung provocate de activitatea umană rămân factorul dominant din spatele creșterii temperaturilor globale.

Cu toate acestea, alții au rezerve cu privire la faptul că El Niño ar fi responsabil pentru intensificarea încălzirii globale.

Experții în domeniul climei au avertizat că aceste recorduri demonstrează că sistemul climatic acumulează cantități tot mai mari de căldură, ceea ce duce la valuri de căldură mai frecvente și mai intense, cu consecințe tot mai grave pentru sănătatea publică, ecosisteme și infrastructură.

În marja Conferinței de la Bonn privind schimbările climatice — negocierile tehnice ale ONU care precedă conferința climatică COP31 —, dr. William Lamb, cercetător principal la Institutul din Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, a declarat că Europa se îndreaptă spre o nouă vară marcată de temperaturi record și fenomene meteorologice extreme.

Activitățile umane au determinat o încălzire de 1,37 °C în 2025, iar temperaturile globale sunt estimate să depășească 1,5 °C în aproximativ patru ani, a spus Lamb, sugerând că ritmul în care căldura se acumulează în sistemul terestru indică niveluri ridicate de încălzire în viitor.

„Studiul nostru arată că emisiile de gaze cu efect de seră se află la un nivel record, provenind în principal din arderea combustibililor fosili. Impactul schimbărilor climatice costă deja miliarde economiile europene și are un preț extrem de mare în vieți omenești”,

a spus Lamb.

Confruntată cu sarcina descurajantă de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și, în același timp, de a atenua creșterea tot mai accentuată a temperaturilor, Comisia Europeană s-a angajat să-și reorienteze eforturile de la atenuarea schimbărilor climatice către adaptarea la acestea. Această schimbare de orientare a avut loc după ce 1.300 de decese au fost asociate cu recentele valuri de căldură din Europa.