Vremea extremă va continua, deși El Niño nu este singurul responsabil pentru aceasta
Condițiile El Niño s-au dezvoltat în Pacificul tropical și se prognozează că se vor „intensifica rapid” în lunile următoare, pe măsură ce lumea se pregătește pentru mai multe episoade de vreme extremă, scrie Euronews.
Actualizarea climatică sezonieră globală a Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) indică un eveniment El Niño puternic care va avea loc în perioada iulie-septembrie, crescând probabilitatea unor valuri de căldură, secete și precipitații abundente.
„Comunitatea OMM a lansat o mobilizare fără precedent pentru a coordona activitățile în cadrul Organizației Națiunilor Unite și la nivel regional pentru a sprijini guvernele, organizațiile umanitare și sectoarele sensibile la climă”,
spune secretarul general al OMM, Celeste Saulo.
„Previziunile sezoniere avansate și avertizările timpurii sunt vitale pentru a salva vieți omenești și a atenua impactul asupra economiilor și comunităților noastre.”
Ce este El Niño și ce anume afectează?
El Niño (termen spaniol care înseamnă „băiatul”) este un fenomen meteorologic natural care apare neregulat – în medie, la fiecare doi până la șapte ani – atunci când temperaturile apei din estul Oceanului Pacific devin neobișnuit de ridicate.
Acest lucru duce la creșterea temperaturilor globale, favorizând apariția mai frecventă a fenomenelor meteorologice extreme.
Episoadele anterioare de El Niño – precum cel care a început în mai 2023 și a durat până în martie 2024 – au contribuit, de exemplu, la înregistrarea unor temperaturi record de căldură. Acest fenomen a alimentat secete prelungite și incendii de vegetație în diverse regiuni ale lumii.
Totuși, impactul fenomenului El Niño se resimte în principal în zonele tropicale.
America de Sud, sudul Statelor Unite, Africa de Est și Asia Centrală s-au confruntat cu riscuri sporite de inundații în timpul episoadelor anterioare de El Niño, în timp ce riscurile de secetă și de incendii de vegetație au crescut în mari părți ale Australiei, în nordul Americii de Sud și în anumite țări asiatice, precum Indonezia.
Cum afectează El Niño Europa?
În Europa, efectele fenomenului El Niño sunt mult mai indirecte și tind să fie mai puțin severe.
Acest fenomen natural ar putea spori probabilitatea unei vremi mai instabile spre sfârșitul anului – precum o toamnă și un început de iarnă mai blânde, mai umede și mai vântoase – însă este puțin probabil să influențeze vara anului 2026 în Europa.
Prin urmare, valul de căldură extremă din ultimele săptămâni, care a dus la decesul a mii de europeni, nu este cauzat de El Niño, în ciuda faptului că presa a stabilit o legătură între cele două.
Cu toate acestea, fenomenele meteorologice extreme din alte regiuni ale lumii vor avea repercusiuni și asupra Europei, experții avertizând cu privire la posibile penurii de alimente.
Institutul IHE Delft pentru Educație în Domeniul Apei, din Țările de Jos, desfășoară activități în zone afectate direct de El Niño și avertizează că numeroase produse alimentare de bază importate de Europa ar putea fi expuse riscului.
În Nicaragua, de exemplu, culturi esențiale precum porumbul și fasolea ar putea fi compromise în zone deja vulnerabile, generând insecuritate alimentară și pierderi de venituri la nivel național.
De asemenea, lipsa precipitațiilor și debitele scăzute ale râurilor înseamnă că, în Columbia, nord-estul Braziliei și India, culturile irigate se vor confrunta cu restricții severe sau vor depinde într-o măsură mai mare de apele subterane; acest lucru ar putea duce la o exploatare excesivă a resurselor locale și la deficite în ceea ce privește exporturile.
„El Niño distrage atenția” de la schimbările climatice
Deși impactul fenomenului El Niño nu trebuie subestimat, experții în climă au subliniat că schimbările climatice joacă un rol mult mai important în ceea ce privește fenomenele meteorologice extreme și creșterea temperaturilor.
Majoritatea episoadelor El Niño au dus la o creștere temporară a temperaturii medii globale cu aproximativ 0,2°C. În schimb, schimbările climatice au ridicat temperatura globală la suprafață (atât a oceanelor, cât și a aerului) cu aproximativ 1,3 – 1,5°C față de nivelurile preindustriale.
Prin urmare, efectele fenomenului El Niño sunt amplificate de încălzirea deja existentă a planetei; fenomenul nu este singurul responsabil pentru consecințele preconizate de experți.
Acesta este motivul pentru care anul 2025 a fost al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată – depășind chiar și anul 2016, marcat de El Niño – în ciuda efectului natural de răcire asociat fenomenului La Niña (omologul natural al lui El Niño, care, de regulă, determină scăderea temperaturilor globale).
„El Niño este un fenomen natural”,
a declarat încă din luna mai Friederike Otto, climatolog la Imperial College London, înainte ca condițiile specifice El Niño să se instaleze oficial.
„Apare și dispare. În schimb, schimbările climatice se agravează atât timp cât nu încetăm să folosim combustibili fosili. Așadar, schimbările climatice sunt motivul real de îngrijorare.”
Ioanna Vergini, fondatoarea platformei globale de prognoză meteo WFY24, a declarat pentru Euronews Earth că El Niño a fost folosit ca o „distragere a atenției” de la schimbările climatice, în timp ce Europa se topea sub temperaturi de 40°C săptămâna trecută.
O analiză rapidă de atribuire realizată de organizația World Weather Attribution (WWA) a relevat faptul că temperaturile maxime diurne și cele nocturne înregistrate în timpul recentei „cupole de căldură” ar fi fost „practic imposibil de atins în această perioadă a anului” chiar și în 1976, însă au devenit posibile din cauza emisiilor continue de combustibili fosili.









