Călin Georgescu, la un pas de a fugi în Italia: „La 6 dimineața, era cu bagajele spre Otopeni”
Potrivit unor surse citate de Euronews România, Călin Georgescu plănuia să se mute rapid în Italia, țara fugarilor români cu bani. Informația apare după ce fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost oprit luni dimineață în trafic. Surse judiciare citate de AGERPRES au afirmat că Georgescu se îndrepta spre un bazin de înot. Doar că bazinul se deschidea la ora 9, iar prorusul era cu bagajele făcute. Ulterior, acesta a fost dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde anchetatorii au efectuat percheziții.
Deputatul Cezar Drăgotescu, președintele USR Dolj, a lansat acuzații privind circumstanțele în care Călin Georgescu a fost găsit luni dimineață.
„Dar știți ce e cu adevărat grav? Nu ridicolul înșelăciunii. Ci faptul că la 6 dimineața, omul era cu bagajele spre Otopeni. A zis că merge la bazinul de înot… deși bazinul deschide la 9”,
susține Cezar Drăgotescu.
Parlamentarul afirmă, pornind de la aceste împrejurări, că Georgescu ar fi fost avertizat înaintea descinderilor.
„E evident că a fost sunat din interiorul sistemului și avertizat să dispară. Faptul că informațiile de la DIICOT ajung la suspecți înainte să ajungă mascații la ușă este un pericol uriaș la adresa siguranței naționale”,
afirmă Cezar Drăgotescu.
Dosarul instrumentat de DIICOT vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Potrivit anchetatorilor, o persoană vătămată ar fi fost determinată să transfere peste un milion de euro drept garanție pentru obținerea unei finanțări, iar ulterior încă 100.000 de euro. Prejudiciul total indicat de DIICOT depășește 1,1 milioane de euro.
Italia a fost în ultimii ani destinația mai multor persoane publice din România care aveau probleme cu justiția. Printre cazurile cunoscute se numără fosta șefă DIICOT Alina Bica, fostul președinte al Consiliului Județean Neamț Ionel Arsene și omul de afaceri Dragoș Săvulescu. Acesta din urmă fusese condamnat definitiv în România la 5 ani și 6 luni de închisoare, însă o instanță italiană a refuzat predarea sa și a recunoscut sentința românească pentru executarea pedepsei în Italia. În cazul lui Ionel Arsene, condamnat definitiv în România, predarea către autoritățile române a fost blocată de instanța italiană din motive medicale.
DIICOT a cerut informații din patru țări
Ancheta are și o componentă internațională. Potrivit unor surse judiciare citate de AGERPRES, procurorii DIICOT au solicitat informații din Letonia, Italia, Marea Britanie și Elveția în dosarul în care este vizat Călin Georgescu.
În comunicatul oficial transmis luni, DIICOT precizează că gruparea investigată ar fi acționat în special în România, dar și pe teritoriul Marii Britanii.
Câteva zeci de persoane s-au strâns, între timp, în fața sediului central al DIICOT din București pentru a-l susține pe fostul candidat la alegerile prezidențiale.
Un intermediar despre care presa relatează că ar fi implicat în dosar a ajuns luni la sediul DIICOT pentru audieri.
Este vorba despre Ion Negoescu, cel care i-ar fi făcut legătura lui Georgescu cu Răzvan Leu, un om de afaceri din Buzău, prezentat în relatările din presă drept persoana păgubită.
Conform unor articole din presă, Răzvan Leu ar fi depus o plângere penală la DIICOT, în care ar susține că ar fi fost păgubit cu suma de un milion de euro.
Cinci percheziții în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea
„Astăzi, 21 septembrie 2026, procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu poliţiştii Direcţiei de Investigaţii Criminale din IGPR, au pus în aplicare 5 mandate de percheziţie domiciliară, pe raza municipiului Bucureşti şi a localităţilor Mogoşoaia, Ciolpani şi Buftea, într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată. Din actele de urmărire penală a reieşit faptul că, în cursul lunii septembrie 2021, 3 făptuitori, doi cetăţeni români (cu vârstele de 64 şi 47 de ani) şi un cetăţean italian (în vârstă de 56 de ani) au constituit un grup infracţional organizat care a acţionat în mod coordonat sub autoritatea liderului (cetăţean român, în vârstă de 64 de ani), în special pe teritoriul României, dar şi al Marii Britanii, în scopul obţinerii de foloase patrimoniale injuste”,
a transmis DIICOT, luni, într-un comunicat de presă.
Potrivit anchetatorilor, liderul le-ar fi atribuit celorlalți doi membri roluri clare în cadrul mecanismului infracțional, aceștia fiind prezentați drept prosperi oameni de afaceri și administratori ai unor societăți străine care ar fi dispus de sume importante pentru finanțarea unor afaceri din România, cu condiția depunerii unor garanții bănești.
DIICOT susține că oamenii de afaceri vizați ar fi fost induși în eroare cu privire la posibilitatea accesării unor finanțări de la instituții bancare din străinătate, obiectivul membrilor grupării fiind obținerea garanțiilor depuse pentru presupusele credite.
Credit de 6 milioane de euro și un prejudiciu de peste 1,1 milioane
„Astfel, potrivit rolurilor asumate, făptuitorii au acţionat prin inducerea şi menţinerea în eroare a unor oameni de afaceri români cu privire la posibilitatea accesării unor finanţări de la instituţii financiare bancare din străinătate, membrii grupării de criminalitate organizată având ca obiectiv obţinerea garanţiilor băneşti depuse de persoanele vătămate pentru accesarea creditelor respective. Probatoriul administrat până la acest moment a arătat că, începând cu luna septembrie 2021, în cadrul unor întâlniri organizate pe raza municipiului Bucureşti şi judeţului Argeş, iar ulterior pe teritoriul Marii Britanii, membrii grupului infracţional organizat au indus în eroare o persoană vătămată că ar putea obţine o finanţare de 6.000.000 euro prin încheierea unui contract de creditare cu o instituţie bancară, sub condiţia depunerii unei garanţii. În aceste condiţii, făptuitorii au determinat victima să transfere peste 1.000.000 euro. Ulterior, sub pretextul că se poate majora creditarea la suma de 15.000.000 euro, cu condiţia depunerii unei garanţii suplimentare, aceştia au determinat victima să transfere o nouă sumă, de 100.000 euro. Persoana vătămată a înregistrat un prejudiciu total de peste 1,1 milioane euro”,
precizează DIICOT.









