Cameră: legea care limitează folosirea acizilor grași trans-nesaturați în alimentație, votată
Camera Deputaţilor a adoptat proiectul senatorului USR Adrian Wiener privind limitarea conţinutului de acizi graşi trans nesaturați (AGT) în produsele alimentare destinate consumului uman, potrivit unui comunicat de presă al formațiunii politice.
Legea, care va merge la promulgare către Cotroceni, va fi aplicată începând cu luna aprilie 2021. Prevederile sale îi obligă pe operatorii economici din sectorul alimentar să introducă pe piaţă produse cu maximum 2 g de AGT la 100 g de grăsime din conţinut. Restricţia va fi aplicată şi pentru produselor alimentare provenite din ţări terţe şi din alte state membre UE.
Legea pune în aplicare Regulamentul nr. 649/2019 al Uniunii Europene, publicat în aprilie 2019, și care limitează în mod similar conţinutul de AGT- alţii decât AGT prezenţi în mod natural în grăsimea de origine animală. Potrivit acestui Regulament, operatorii din sectorul alimentar care furnizează altor operatori din acest sector alimente care nu sunt destinate consumatorului final sau vânzării cu amănuntul, se asigură că acestor operatori din sectorul alimentar le sunt furnizate informaţii cu privire la cantitatea de AGT, alţii decât AGT care se găsesc în mod natural în grăsimile de origine animală, în cazul în care cantitatea respectivă depăşeşte 2 grame la 100 g de grăsime.
”Este poate cea mai importantă iniţiativă legislativă destinată prevenţiei în România. E un pas uriaş spre civilitate alimentară, pas făcut din păcate cu mare întârziere. Legea a stat blocată peste 3 ani de zile în sertarele comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, la comanda reprezentanţilor industriei alimentare şi în dispreţ faţă de interesul public”, a afirmat Adrian Wiener, inițiatorul legii, potrivit comunicatului citat.
Legea votată de deputați mai prevede că Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Ministerul Sănătăţii vor efectua periodic controale pentru produsele reglementate de lege. În cazul constatării neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, produsele alimentare neconforme vor fi retrase din circuitul consumului uman.
Ce sunt acizii grași trans-nesaturați și de ce sunt ei dăunători sănătății?
AGT reprezintă un anumit tip de acizi grași nesaturați, adică acizi grași cu cel puțin o legătură dublă neconjugată carbon-carbon în configurație trans. În mod natural, aceste grăsimi se găsesc în produsele alimentare obținute de la rumegătoare, cum ar fi produsele lactate și carnea și în anumite plante și produse de origine vegetală (praz, mazăre, salată și ulei de rapiță).
Potrivit Regulamentului UE și legii votate de deputați, restricția nu se aplică AGT care se găsesc în mod natural în grăsimile de origine animală (în privința celor de origine vegetală, cantitățile oricum sunt mult mai mici).
Consumul de AGT, fiind legat în principal de consumul de uleiuri parțial hidrogenate produse industrial și utilizate de industrie într-o gamă largă de băuturi și produse alimentar nu vizează în mod direct doar produsele preambalate, ci și produsele alimentare vândute în vrac și alimentele servite la servicii de restaurant și catering.
În industria alimentară, acizii grași nesaturați în configurația cis – lichizi la temperatura obișnuită – precum uleiurile vegetale, sunt hidrogenate pentru a produce grăsimi saturate, care au proprietăți fizice mai dezirabile. De pildă, acestea se topesc la o temperatură mai înaltă (30-40 de grade Celsius), sunt în general solide la temperatura camerei și extind perioada de valabilitate a alimentelor. Atâta doar că hidrogenarea parțială a acizilor grași nesaturați transformă unele dintre legăturile duble cis în legături duble trans, printr-o reacție de izomerizare cu catalizatorul utilizat pentru hidrogenare. Astfel, grăsimile folosite în industria alimentară conțin acizi grași saturați și acizi grași trans-nesaturați.
În mod special sunt vizate de această reglementare restaurantele, inclusiv și mai ales cele fast-food, deoarece acestea folosesc AGT în produsele alimentare prăjite. Acest tip de acizi grași presupun costuri reduse si pot fi reutilizați de mai multe ori în friteuzele comerciale. De asemenea, AGT, adăugați sau formați în timpul pregătirii vizează categorii de alimente precum biscuiți, prăjituri, snack-uri sărate și diverse alimente prăjite.
Consumul frecvent de uleiuri de origine vegetală parțial hidrogenate produse pe cale industrială a fost asociat cu o serie de afecțiuni ale sănătății precum creșterea riscului de boli cardiovasculare (mai mult decât orice alte factor pe termen lung), infertilitate, endometrioză, calculi biliari, boala Alzheimer, diabet, obezitate și anumite tipuri de cancer.
În privința AGT, deputatul Adrian Wiener notează în expunerea de motive că există un larg consens ştiinţific referitor la riscurile majore asupra sănătăţii publice generate de consumul în cantităţi mari de acizi graşi trans-nesaturaţi.
Aportul caloric zilnic mai mare de 2% provenit din AGT creşte riscul de deces prin boală cardiovasculară cu 20-32%, mai mult decât orice alt macro-nutrient. De asemenea, AGT cresc riscul de accident vascular cerebral, diabet zaharat, obezitate, neoplazii şi boală Alzheimer.
În 2010 se considera că doar acizii graşi trans-nesaturaţi sunt responsabili de 50.000 de decese anual în Europa. IHME (Institute for Health Metrics and Evaluation), institut independent de măsurători în sănătate, estimează că pe locul 1 ca pondere a factorilor de risc pentru deces şi dizabilitate în România se află riscul alimentar.
Având în vedere dovezile recunoscute și acordul științific cvasi-general, autoritățile nutriționale consideră toate grăsimile trans la fel de dăunătoare pentru sănătate și recomandă reducerea consumului acestora la cantități cât mai mici. În 2003, Organizația Mondială a Sănătății a recomandat ca grăsimile trans să constituie nu mai mult de 0,9% din dieta unei persoane, iar în 2018 a introdus un ghid în 6 etape pentru a elimina AGT produși industrial din industria alimentară globală.









