Cancerul pulmonar, în creștere la tinerii nefumători din cauza radonului. Care sunt cele mai expuse zone la radon din țară?

Cancerul pulmonar este una dintre cele mai întâlnite cauze ale deceselor cauzate de cancer, cu un procent de 18,2%. Deși acest cancer este considerat în mod tradițional ca fiind o „boală a fumătorilor”, un procent surprinzător de 15-20% din cancerele pulmonare nou diagnosticate apar la persoane care nu au fumat niciodată, multe dintre acestea având între 40 și 50 de ani, potrivit 360medical.

Specialiști din Statele Unite spun că această creștere îngrijorătoare a numărului de cazuri de cancer pulmonar la nefumători este probabil legată de expunerile mari și pe termen lung la gazul radon.

Acest gaz incolor și inodor este emis prin descompunerea materialelor radioactive care se găsesc în mod natural în solul din întreaga lume.

Radonul poate intra în case prin crăpăturile din podele, pereți și fundație. Când se acumulează în interior, radonul poate deveni o problemă de sănătate serioasă. Inhalarea acestuia poate crește riscul de cancer pulmonar.

Gazul poate să persiste și să se acumuleze în casele și în plămânii oamenilor în mod silențios, în absențanu unui test de depistare a acestuia.

Într-un studiu publicat în 2009, cercetătorii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au arătat că radonul este cauza principală pentru 15% dintre cazurile de cancer pulmonar din lume.

Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului (IARC) clasifică radonul ca fiind principalul agent de mediu cancerigen pentru populaţie.

La rândul său, Organizația Mondială a Sănătății numește radonul ca fiind principala cauză de cancer pulmonar în rândul nefumătorilor, respectiv a 2-a cauză de risc pentru fumatori, și estimează că provoacă între 3% și 14% din toate cancerele pulmonare dintr-o țară, în funcție de nivelul mediu național de radon și de prevalența fumatului. Ca atare, combinația dintre expunerea la radon și fumat este extrem de toxică pentru plămâni.

În Statele Unite, Agenția pentru Protecția Mediului din Sattele Unite (EPA) recomandă testarea periodică a radonului și măsuri corective pentru a reduce nivelurile de expunere în locuințe.

Un nou sondaj realizat pentru Centrul de cancer al universității de stat din Ohio (OSUCCC) și publicat vineri arată că un procent extrem de mare (75%) dintre americani nu și-au testat locuințele pentru radon, iar peste jumătate (55%) nu sunt îngrijorați de expunerea la radon în locuințele, comunitatea sau școlile lor.

„Orice persoană poate dezvolta cancer pulmonar și ar trebui să fim conștienți și preocupați de expunerea la radon, deoarece se crede că este una dintre principalele cauze ale cancerului pulmonar la cei care nu fumează niciodată – și există ceva ce putem face pentru a ne reduce riscul”,

a declarat dr. David Carbone, specialist în oncologia toracică și director al Centrului de oncologie toracică OSUCCC-James.

Există teste relativ simple pentru a măsura radonul din casă și acțiuni pentru a reduce expunerea la radon, spun specialiștii.

Acestea includ instalarea în afara casei a unui sistem de remediere a radonului care aspiră aerul din subsol, unde gazul persistă de obicei. Creșterea fluxului de aer prin deschiderea ferestrelor și utilizarea de ventilatoare/evacuare în locuință, precum și etanșarea fisurilor din podele, pereți și fundație sunt, de asemenea, importante.

Cancerul pulmonar este în creștere la tinerii nefumători

Factorul de risc nr. 1 pentru cancerul pulmonar este fumatul pe termen lung; cu toate acestea, ratele de cancer pulmonar în rândul nefumătorilor continuă să crească.

Simptomele bolii sunt aceleași, indiferent dacă persoana a fumat sau nu: în general nu se simte bine sau se simte obosită tot timpul, tuse frecventă, dureri în piept, respirație șuierătoare, dificultăți de respirație sau tuse cu sânge.

Aceste simptome apar și în cazul altor boli, dar specialiștii remarcă faptul că orice persoană – indiferent de vârstă – care are un simptom persistent care nu se rezolvă în ciuda tratamentului inițial ar trebui să insiste să facă un control medical.

În prezent, screeningul pentru cancerul pulmonar este disponibil în Statele Unite doar pentru persoanele cu cel mai mare risc de îmbolnăvire – adică persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 80 de ani care au, de asemenea, un istoric de 20 de pachete de țigări (un pachet de țigări pe zi timp de 20 de ani), sunt fumători actuali sau cineva care a renunțat la fumat în ultimii 15 ani.

Dacă este depistat în stadii incipiente, rata de vindecare a cancerului pulmonar poate fi de 90-95%.

Cu toate acestea, cea mai mare parte a cazurilor nu sunt depistate decât atunci când boala s-a răspândit în tot plămânul sau în alte părți ale corpului (metastaze), moment în care tratamentele nu sunt la fel de eficiente.

Este important ca orice persoană considerată la risc de cancer pulmonar să se supună la timp unui screening și ca persoanele care ar putea fi expuse unui risc crescut din cauza fumatului pasiv, a radonului sau a expunerii profesionale (cum ar fi pompierii) să discute cu medicii lor despre efectuarea de teste.

„Sănătatea dumneavoastră și sănătatea familiei dumneavoastră sunt cele mai importante lucruri pe care le aveți. Insistați cu adevărat pentru a vă face cunoscute preocupările dacă simptomele nu se rezolvă, chiar dacă nu vă încadrați în ‘imaginea’ tipică a cancerului pulmonar. Ar putea să vă salveze cu adevărat viața”,

recomandă medicul.

Radonul cauzează peste 20.000 de decese din cauza cancerului pulmonar în fiecare an în Statele Unite. Cu toate acestea, un nou sondaj realizat de OSUCCC arată că doar unul din patru americani și-a testat locuința pentru acest gaz nociv.

Obligativitatea testării radonului în locuințe, școli și locuri de muncă

Experții remarcă faptul că a avea niveluri ridicate de expunere la radon la școală sau la locul de muncă reprezintă un pericol pentru sănătate la fel de mare ca și expunerea la un nivel ridicat în subsolul caselor.

Ei susține cu tărie o potențială legislație care să impună testarea radonului în școli, la locurile de muncă și în timpul vânzărilor de locuințe pentru a contribui la reducerea riscului pentru comunitate.

Efectele radonului asupra plămânilor sunt cumulative și pot fi întârziate cu zeci de ani.

„Astfel, copiii dvs. care se joacă în subsol sau merg la școală astăzi, expuși la niveluri necunoscute de radon, ar putea fi expuși riscului de a dezvolta cancer pulmonar peste 10, 20, 30 de ani”,

a spus medicul.

„Și pentru că gazul este total incolor și inodor, nu ați avea nicio idee că sunteți expuși dacă nu ați cunoaște importanța testării proactive”.

Cele mai expuse zone la radon din România

În multe țări, inclusiv în Europa și în România există ghiduri și reglementări pentru măsurarea și controlul nivelurilor de radon în clădiri, cu scopul de a proteja sănătatea publică.

Potrivit evaluării europene, România se situează printre primele poziţii în Europa cu privire la valoarea medie raportată pentru concentraţiile de radon măsurate în aerul interior (Cinelli et al., 2019), din perspectiva riscului de radon în clădiri.

Prin Directiva 59 Euratom a Comisiei Europene din 2013, România, împreună cu toate statele membre ale Uniunii Europene, are obligația de a monitoriza și de a raporta nivelurile de radioactivitate, și implicit de a lua o serie de măsuri de protecție împotriva expunerii la radonul din interiorul locuințelor și al locurilor de muncă, prin Metodologia pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă, din 27 iulie 2023.

Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), cu rezultate științifice solide în domeniu, bazate pe o experiență de peste 30 de ani de cercetare și recunoscute de către CNCAN (Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare), face măsurători ale radonului.

Cercetătorii UBB au tras un semnal de alarmă asupra riscului crescut în România

Echipa de la UBB cercetează efectele radonului de mai bine de 20 de ani și spune că a ridicat numeroase semnale de alarmă, mai ales în ultimii ani, legate de nivelul crescut de radon din clădirile publice cum sunt grădinițele și școlile.

Potrivit specialiştilor clujeni, valori crescute de radon, gaz radioactiv care produce cancer pulmonar şi leucemie, apar în mai multe judeţe din ţară. Harta realizată la UBB a fost încărcată şi pe Atlasul European de Radon.

În România, 16 județe înregistrau niveluri de concentrație ale radonului care depășeau pragul admis. Aceste județe sunt: Alba, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sibiu, Sălaj, Satu Mare și Timiș.

Media aritmetică a concentrației de radon în aceste zone este de aproape 3 ori mai mare decât media națională.

Transilvania este regiunea cea mai expusă la creșteri ale nivelului de radon din aer, dar și marile centre urbane, cum ar fi: București, Iași, Timișoara și Constanța, sunt considerate zone cu un risc ridicat.

Nivelul de radon recomandat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru diminuarea potențialelor efecte dăunătoare este de 100 Bq/ m3 (Bequerel este o unitate de măsură a radioactivității), în timp ce nivelul mediu de referință stabilit la nivel național este de 300 Bq/m3.

Potrivit Agenției Internaționale de Studiu al Cancerului fiecare 100 de Bq/ m3 în plus, crește riscul de cancer pulmonar cu 16%.

Aerul exterior are în general niveluri de cca. 0,4 Bq/m³, în timp ce nivelul mediu de radon din interiorul caselor este estimat la cca. 1,3 Bq/m³. Se recomandă ca nivelurile de radon din interior să nu fie mai mari decât cele din aerul de afară.

Media europeană este de 98 Bq(Becquerel)/m³; la nivelul solului, media din România, din județele menționate, dar și din zonele cu exploatări miniere ar fi de 176 Bq /m³, iar în 11% dintre localitățile unde s-au făcut teste la nivelul solului nivelul ar fi peste 300 Bq/m³ ceea ce plasează țara noastră la un nivel de risc ridicat și foarte ridicat.

Asociația Europeană a Radonului (ERA), creată cu scopul de a servi interesele comunității europene a radonului și de a contribui la reducerea poverii pe care o reprezintă expunerea la radon pentru sănătate în Europa, organizează la Viena, între 14 și 19 aprilie, conferința Uniunii Europene de Geoștiințe (EGU 2024), cu tema: Radioactivitatea în mediu: oportunități pentru geoștiințe și implicații pentru sănătatea umană.