Când românii au idei să iasă din UE, un stat va testa dorința de aderare printr-un referendum

Islanda a fost în mod tradițional ambivalentă în ceea ce privește aderarea la UE, însă probleme precum criza financiară din 2008, Brexitul și o serie de probleme interne au însemnat că țara se apropie încet de ideea aderării, potrivit Euronews.

Noul guvern al Islandei a declarat că intenționează să supună chestiunea aderării la UE unui referendum până în 2027.

Viitoarea administrație a prim-ministrului Kristrún Frostadóttir, care preia conducerea duminică, a declarat, de asemenea, că va înființa un grup de experți care să analizeze avantajele și dezavantajele păstrării coroanei islandeze față de adoptarea euro.

„Am convenit asupra unei moțiuni în parlament, în care să se precizeze că vom organiza un referendum privind continuarea negocierilor de aderare a Islandei la Uniunea Europeană și că acest referendum va avea loc cel târziu în 2027”,

a declarat ministrul de externe în exercițiu, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir.

Gunnarsdóttir conduce, de asemenea, partidul Liberal Reform pro-UE și este de așteptat să conducă orice discuții de aderare.

Conform unui sondaj realizat de compania de cercetare de piață Maskína în iunie, sprijinul pentru aderarea la UE în rândul populației Islandei este în creștere.

Sondajul a arătat că puțin peste 54% dintre respondenți erau în favoarea aderării la Uniune, majoritatea afirmând că, din punct de vedere financiar, gospodăriile ar fi mai în siguranță dacă ar face parte din UE.

Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă în favoarea aderării într-o țară care, în general, a fost ambivalentă cu privire la aderarea la UE.

În lucrarea sa „Public Opinion on the EU in Iceland since 1980”, publicată de Universitatea Aarhus din Danemarca, Ragnar Auðun Árnason a afirmat că, în cea mai mare parte a anilor 1980 și 1990, Islanda a fost împărțită în trei tabere egale în ceea ce privește aderarea la UE: pentru, împotrivă și nehotărâți.

Însă probleme precum criza financiară din 2008, Brexitul și o serie de probleme interne au însemnat că islandezii par să se apropie încet de ideea aderării la blocul comunitar.

O majoritate semnificativă a celor intervievați de Maskína – 74,2% – au declarat că este important ca această chestiune să fie decisă prin referendum.

Noul guvern a fost prezentat

Noul guvern a fost prezentat publicului de președintele Halla Tómasdóttir în cadrul unei ceremonii desfășurate în orașul Hafnarfjörður din sud-vestul țării.

Prim-ministrul Kristrún Frostadóttir, care este liderul Alianței Social Democrate de centru-stânga, a declarat că își propune să reducă inflația și ratele dobânzilor.

„Acest nou guvern se va confrunta cu provocări unite. Prima noastră sarcină este să stabilizăm economia și să reducem ratele dobânzilor cu un leadership puternic în politica fiscală. Între timp, acest guvern va ieși din impas și va lucra pentru o mai mare creare de bogăție în sectorul privat. Calitatea vieții în țară va crește prin unitate în jurul acestor provocări”,

a spus ea.

Alianța Social-Democrată a devenit cel mai mare partid în alegerile anticipate din noiembrie, convocate după ce guvernul de coaliție anterior, condus de Bjarni Benediktsson, s-a prăbușit din cauza luptelor interne.

Aceasta a convenit să formeze un guvern cu Partidul Liberal de Reformă și Partidul Popular de centru. Este pentru prima dată în istoria Islandei când liderii tuturor partidelor aflate la guvernare vor fi femei.

Radiodifuzorul național RUV a raportat că, la 36 de ani, Frostadóttir va fi cel mai tânăr prim-ministru al Islandei.

RUV a precizat, de asemenea, că viitoarea administrație își propune să reducă numărul de ministere pentru a reduce unele costuri administrative.