Cato Institute: România a stagnat în clasamentul Indicelui Libertății Umane în 2020
Institutul Cato, un think-tank libertarian cu sediul în capitala federală americană, Washington, D.C., a publicat în ultimele zile ale acestui an Indicele Libertății Umane (Human Freedom Index), unul dintre cele mai cuprinzătoare instrumente de analiză și măsurare în domeniu. La fel ca în clasamentul aferent anului anterior, România se clasează pe locul 32 între cele 162 de state și teritorii luate în analiză. Datele colectate sunt aferente anului 2018, cel mai recent pentru care există date complete pentru toate teritoriile.
Indicele Libertății Umane reflectează conceptul de libertate umană pe baza măsurării mai multor sub-categorii, printre care libertatea persoanei, libertățile civile și economice.
Libertatea umană este un concept social care recunoaște demnitatea indivizilor și este definit aici prin absența constrângerilor coercitive. Deoarece libertatea este inerent valoroasă și joacă un rol în progresul uman, merită măsurată cu atenție, se arată în argumentul autorilor. Indicele libertății umane este o resursă care poate ajuta la observarea mai obiectivă a relațiilor dintre libertate și alte fenomene sociale și economice, precum și modurile în care diferitele dimensiuni ale libertății interacționează între ele.
Raportul este realizat anual de Institutul Cato și de Institutul Fraser.
Cercetarea, ajunsă la a șasea ediție în forma actuală, utilizează 76 de indicatori distincți care operaționalizează conceptele de libertate a persoanei, libertate civilă și libertate economică, în următoarele sub-domenii:
- Statul de drept;
- Securitate și siguranță;
- Libertate de circulaţie;
- Libertatea exprimării religioase;
- Societatea civilă și libertatea de asociere;
- Libertatea de expresie și libertatea de informare;
- Libertatea definirii identității și relațiilor interumane;
- Dimensiunile aparatului guvernamental;
- Sistemul juridic și drepturile de proprietate;
- Accesul la resurse monetare;
- Libertatea de a face comerț internațional;
- Reglementarea creditului, a muncii și a afacerilor.
Pe o scală de la 0 la 10, unde 10 reprezintă libertate deplină, adică lipsa oricăror constrângeri coercitive, ratingul mediu al libertății umane pentru cele 162 de țări a fost de 6,93, datele fiind aferente anului 2018.
Nivelul mediu al indicelui la nivel global s-a îmbunătățit marginal, cu doar 0,01 puncte comparativ cu 2017, 87 de țări având scoruri în creștere, iar 70 cunoscând deteriorarea situației libertății umane în decursul unui an. Începând din 2008, nivelul libertății globale a scăzut ușor (-0,04 puncte), 70 de țări crescându-și ratingurile, în vreme ce alte 70 și l-au văzut în scădere.
Jurisdicțiile care au ocupat primele 10 locuri, în ordine, au fost Noua Zeelandă, Elveția, Hong Kong, Danemarca, Australia, Canada, Irlanda, Estonia și Germania și Suedia (la egalitate pe locul 9).
Din cele 10 regiuni majore ale globului, cele mai înalte niveluri de libertate sunt în America de Nord (Canada și Statele Unite), Europa de Vest și Asia de Est.
Cele mai scăzute niveluri se află în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, Africa Sub-Sahariană și Asia de Sud.
Libertățile specifice femeilor, măsurate prin cinci indicatori din index, punctează cel mai bine în America de Nord, Europa de Vest și Asia de Est și sunt cel mai puțin protejate în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, Africa Sub-Sahariană și Asia de Sud.
România, în clasamentul libertății umane
Cu un scor de 8,09, România se situează pe locul 32 în lume, în stagnare față de ediția anterioară a cercetării.
La capitolului ”libertăților persoanei”, România are un scor de 8,34, cu care se clasează pe locul 34, în vreme ce libertățile economice au primit un scor de 7,83, care plasează țara noastră pe locul 23.
Față de anul anterior, scorurile sunt în scădere (scorul global de 8,09 în 2018, față de 8,12 în 2017; scorul libertății persoane de 8,34 în 2018, față de 8,38 în 2017; scorul libertății economice de 7,83 în 2018, față de 7,86 în 2017).
Fișele tuturor celor 162 de jurisdicții intrate în ediția curentă a cercetării sunt disponibile aici.





