Cele mai grave crize de sănătate cu care se va confrunta lumea în 2025. Câte se află în Europa?

, , , ,
Autor:    -  
injection, vaccine, patient, healthcare, sick, hospital, medical care, vaccine, patient, healthcare, sick, sick, sick, sick, sick, hospital
Fotografie de Joko_Narimo pe Pixabay

Timp de citire: 4 minute

Dezastrele umanitare generează probleme de sănătate atât pe termen scurt, cât și pe termen lung în întreaga lume, au declarat oficialii din domeniul sănătății globale, potrivit Euronews.

Anul 2025 a început într-o notă sumbră, cu 42 de urgențe sanitare care afectează 305 milioane de persoane din întreaga lume, potrivit autorităților sanitare mondiale.

Cele mai importante crize de sănătate din lume se nasc din dezastre umanitare, inclusiv războaie, instabilitate politică și deplasări, schimbări climatice și epidemii, a declarat Organizația Mondială a Sănătății (OMS) într-un nou raport.

Potrivit organizației, aceste conflicte pot întrerupe serviciile medicale, cum ar fi campaniile de vaccinare, pot limita accesul oamenilor la apă curată și la condiții sanitare, pot crește malnutriția și răspândirea infecțiilor, pot afecta sănătatea mintală a oamenilor și pot duce la atacarea instituțiilor medicale, fără a mai menționa numărul deceselor cauzate de dezastrele în sine.

„Furnizarea de asistență medicală este fundamentală pentru construirea păcii”,

a declarat jurnaliștilor, în cadrul unei conferințe de presă, Dr. Mike Ryan, care conduce programul OMS pentru urgențe medicale.

Agenția a declarat că 17 dintre cele 42 de urgențe sanitare cu care se confruntă lumea în acest an sunt crize de „gradul trei” – cel mai sever tip.

Iată o privire mai atentă la cele mai grave crize cu care se confruntă lumea în 2025.

Război în Ucraina

Sistemul de sănătate din Ucraina a fost afectat de când Rusia și-a lansat invazia la scară largă în 2022.

Au avut loc peste 200 de atacuri asupra unităților medicale, care au provocat „daune semnificative și au erodat speranța”, a declarat șeful OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, în timpul ședinței de informare.

Războiul din Ucraina este singura urgență de sănătate de nivel înalt din Europa, cu peste 12,7 milioane de persoane care au nevoie de ajutor medical, potrivit estimărilor OMS.

Conflictele israeliene cu Hamas și Hezbollah

Peste 46.600 de palestinieni au fost uciși din octombrie 2023, când Israelul a început un atac aerian și terestru asupra Gaza, după ce gruparea militantă Hamas a ucis aproximativ 1.200 de persoane în atacuri la un festival de muzică și kibbutzim-uri din sudul Israelului.

Războiul a decimat spitalele din Gaza și, potrivit OMS, peste 3 milioane de persoane au nevoie în prezent de asistență medicală în Gaza și Cisiordania.

În Liban, aproximativ 1,2 milioane de persoane au fost strămutate de forțele israeliene după ce gruparea militantă libaneză Hezbollah a lansat rachete și proiectile în Israel în 2023.

Deși cele două părți au ajuns la un acord de încetare a focului, în prezent există doar patru spitale funcționale în zonele afectate de conflict, a declarat OMS.

Lucrătorii umanitari de acolo încearcă să se asigure că serviciile esențiale, inclusiv îngrijirea traumatismelor, rămân disponibile în timp ce ajută la reconstruirea sistemului de sănătate pentru libanezii care se întorc.

Războiul civil din Sudan

Sudanul s-a confruntat cu 141 de atacuri asupra facilităților de asistență medicală de la izbucnirea războiului său civil în 2023, 39% din centrele medicale fiind distruse sau nefuncționale, potrivit OMS.

În plus, Medici fără Frontiere (MSF) a anunțat luna aceasta că se va retrage dintr-un spital după un atac în secția de urgență.

Aproximativ 30,4 milioane de persoane din Sudan au nevoie de îngrijiri medicale de urgență, a declarat OMS.

Mai mult, peste 2,9 milioane de persoane au fugit din Sudan, punând la încercare sistemele de sănătate ale țărilor vecine, în timp ce taberele de refugiați se confruntă cu epidemii de holeră, malarie, rujeolă și hepatită E.

Consecințe în Siria și Afganistan

Sistemul de sănătate sirian a fost slăbit cu mult înainte de înlăturarea președintelui Bashar al-Assad în decembrie, care a permis întoarcerea în țară a zeci de mii de refugiați.

Anul trecut, peste 16,7 milioane de sirieni au avut nevoie de asistență medicală, potrivit OMS, iar acest număr este probabil să crească în 2025.

Între timp, aproximativ 14,3 milioane de persoane au nevoie de ajutor medical în Afganistan, unde două decenii de război și strânsoarea controlului talibanilor din 2021 au lăsat sistemul de sănătate „fragmentat și cu resurse extrem de insuficiente”, a declarat OMS.

Sute de mii de refugiați au fost forțați să se întoarcă din Pakistan din 2023, în timp ce milioane de oameni rămân strămutați în interiorul Afganistanului, iar lucrătorii din domeniul sănătății se luptă să asigure accesul la îngrijirea medicală, inclusiv la serviciile preventive.

„Nu puteți pune aceste lucruri pe planul secund”,

a spus Ryan, citând ca exemplu depistarea precoce și tratamentul pentru cancerul de sân și de col uterin.

Insecuritate crescândă în Haiti

Instituțiile de stat slăbite și creșterea violenței bandelor au făcut ca aproximativ 40% dintre haitieni să aibă nevoie de îngrijiri medicale urgente, a declarat OMS. Țara se confruntă, de asemenea, cu o epidemie continuă de holeră.

Amenințări suprapuse în Africa și Asia

În Myanmar, conflictul în creștere dintre budiști și musulmani – combinat cu strămutările de populație, dezastrele naturale, problemele economice și riscul apariției epidemiilor de holeră – pune în pericol milioane de oameni, a declarat OMS.

În Yemen, peste 19,5 milioane de persoane au nevoie de îngrijiri medicale ca urmare a crizelor de mediu și a conflictelor. Țara a fost împinsă spre foamete, în timp ce bolile care pot fi prevenite prin vaccinare, cum ar fi difteria și tusea convulsivă continuă să se răspândească.

Aproximativ 21,4 milioane de persoane au nevoie de asistență medicală în Etiopia, unde dezastre precum seceta, inundațiile și alunecările de teren, precum și epidemiile de holeră și malarie și violențele continue reprezintă amenințări majore pentru sănătate.

Somalia se confruntă, de asemenea, cu focare de boli și crize legate de climă și are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității materne din lume. Șase milioane de persoane au nevoie urgentă de asistență medicală, a declarat OMS.

În Sudanul de Sud, sectorul sanitar a fost paralizat de epidemii de malarie și rujeolă, iar fluxul de ajutor umanitar a fost dificil din cauza problemelor de securitate și birocratice.

Între timp, Republica Democrată Congo (RDC) se confruntă cu cazuri continue de variolă, holeră, rujeolă, poliomielită și COVID-19, precum și cu probleme de securitate, insecuritate alimentară și dezastre naturale, ceea ce face ca aproximativ 13 milioane de persoane să aibă nevoie de îngrijire medicală de urgență.


Google News  Fiți la curent cu ultimele noutăți! Urmăriți AFACERI.news și pe Google News!