Închide

Chisăliță, Energia Inteligentă: Politicile energetice trebuie să fie mai mult decât “Loz în plic”

Avatar
Casa Verde Eon

Foto: eonromania.ro

Timp de citire: 4 minute

Programe precum “Casa Verde” sunt necesare şi binevenite, dar cred că totuşi în prezent politicile energetice promovate trebuie să fie mai mult decât “Loz în plic” şi să nu ne mai bazăm pe noroc, a declarat, luni, într-o conferinţă de specialitate, Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.

“La noi, ca aproape întotdeauna, ca aproape în orice domeniu, lucrurile sunt heirupiste, adică zeci de ani nu facem nimic şi după aceea credem că putem ca în două săptămâni, în doi ani, să recuperăm tot ceea ce am pierdut în atâţia zeci de ani. Dacă intrăm pe site-ul Ministerului Mediului o să vedem că sunt vreo 12 tipuri de proiecte, unele care au ca scop promovarea Legii regenerabilelor în zona casnică, altele în zona privată, altele în zona non-casnică. Chiar dacă ele sunt binevenite, sub forma în care au început la nivelul Ministerului Mediului, consider că nu este o abordare foarte utilă. Ceea ce se întâmplă în momentul de faţă este un fel de “Loz în plic”, adică mă aduc într-o aplicaţie şi acolo fac un “Loz în plic” cu nişte elemente – poate câştig, poate nu câştig…

Cred că politicile energetice sunt mai mult decât “Loz în plic”, pentru că nu trebuie să ne bazăm pe noroc, trebuie să ne bazăm pe oportunităţi, pe necesităţi, pe elemente critice spre care trebuie să se meargă. Încă o dată, cred că astfel de programe sunt necesare, sunt binevenite şi mai ales la început sunt foarte importante, dar ulterior cred că totuşi ar trebui să facem politici, pentru că foarte mulţi vin şi se înscriu în astfel de programe, doar datorită faptului că e ceva gratis. Românii sunt fani la a merge să stea la coadă dacă primesc ceva gratis, le trebuie sau nu le trebuie… Dacă e gratis, de ce să nu primească şi el ceva !?”, a menţionat Chisăliţă, citat de AGERPRES.

În opinia specialistului, un program guvernamental derulat pe zona de energie ar trebui să aibă la bază considerente sociale, destinat persoanelor care nu au posibilităţi financiare pentru investiţii “verzi”.

“Aici lucrurile sunt într-o zonă cu totul şi cu totul anormală, pentru că energia regenerabilă o foloseşti în momentul în care ai nişte elemente de maximă eficienţă. Nu te apuci să pui energie regenerabilă pe o casă prin care bate vântul, şi vorbesc acum la modul figurativ. O primă consideraţie ca cineva să dea bani, recte statul, adică noi toţi, este să dăm aceşti bani ca să nu-i aruncăm pe fereastră. Din punctul meu de vedere, n-ar fi trebuit să se permită să se pună astfel de procese până când nu există nişte case energetice maxime pe zona în care se pun astfel de proiecte. E o foarte mare problemă de îngrijorare să aruncăm efectiv bani ca o parte din energia care se va produce, chiar şi “verde”, să fie risipită prin tot felul de programe ineficiente.

A doua problemă este o problemă de utilitate. Ar trebui să merg pe proiecte fie din considerente sociale, să mă adresez acelor imobile care au un grad de izolaţie suficient de mare şi în care oamenii nu au posibilitatea să îşi plătească factura sau nu au posibilitatea să facă astfel de investiţii. Nu să permit ca, nu ştiu, cineva care câştigă 10-15.000 euro pe lună să meargă şi să mai primească încă 5.000 euro, moca, de la noi din buzunar pentru a-şi pune panouri. Oamenii aceştia au suficienţi bani dacă vor să îşi pună panouri”, este de părere reprezentantul asociaţiei de profil.

Acesta a adăugat că este nevoie de o abordare inginerească atunci când se abordează proiecte energetice menite să ajute consumatorii finali.

“Noi dăm drumul la astfel de “Lozuri în plic”, dar nu avem asigurate în spate nişte elemente minimale, aşa cum sunt numărul de contoare necesare pentru ca acele echipamente să şi funcţioneze, să debiteze în reţea. În continuare se stă cu lunile până primeşti un astfel de de contoar pentru a putea să faci deversare efectivă a energiei în reţea. Această construcţie trebuie să aibă în spatele ei, totuşi, o abordare ştiinţifică sau inginerească şi să nu se dezvolte într-un mod haotic, aşa cum se întâmplă din păcate în momentul de faţă. Noi avem acum 200.000 – 300.000 de consumatori.

Întrebarea mare va fi ce se întâmplă când vom avea patru milioane de consumatori ? Eu am făcut un sondaj ad-hoc printre cei pe care i-am cunoscut şi au câştigat. În general, într-o mare majoritate, sunt şi oameni cu bani, iar asta înseamnă că, din păcate, dacă vom avea patru milioane de consumatori, am avea alte patru milioane de consumatori, în general oameni săraci, care vor trebui să preia şi costurile de tarifare a celor care nu mai folosesc sistemele de tarifare decât parţial. Vom ajunge să cădem din lac în puţ, ca peste câţiva ani, nu foarte mulţi, să achite şi costurile pe care consumatorii, astăzi, nu le vor mai achita din considerente de folosire a reţelei mai puţin sau de nefolosire a acesteia”, a explicat Dumitru Chisăliţă.

Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC) organizează, luni, dezbaterea cu tema “Casa Verde sau drumul de la consumator la prosumator”.

scroll to top