Concentraţia de gaze cu efect de seră, în creștere, în ciuda restricțiilor impuse de COVID-19

Concentraţia de gaze cu efect de seră a crescut în 2019 atingând un nou nivel record, tendinţă care a continuat în acest an, în pofida unei scăderi preconizate a emisiilor ca urmare a perioadelor de izolare asociate COVID-19, a anunţat luni Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), relatează Reuters.

Numeroşi oameni de ştiinţă se aşteaptă în acest an la cea mai importantă scădere anuală a nivelului de emisii de carbon din ultimele generaţii după ce aeronavele au fost ţinute la sol, navele au fost ancorate în porturi, iar navetiştii au rămas în locuinţele lor ca urmare a măsurilor de limitare a răspândirii coronavirusului.

Cu toate acestea, OMM a descris scăderea prognozată pentru 2020 drept „un impuls minuscul” şi a indicat că impactul rezultat asupra concentraţiilor de dioxid de carbon care contribuie la încălzirea globală nu va fi mai mare decât fluctuaţiile anuale normale.

Pe termen scurt, impactul măsurilor de izolare asociate COVID-19 nu se disting de variabilitatea naturală, se arată în Buletinul Gazelor cu Efect de Seră al OMM.

Raportul anual publicat de agenţia ONU cu sediul în Geneva ia evaluează concentraţia atmosferică a gazelor – dioxid de carbon, metan şi oxizi de azot – care ne încălzesc planeta şi declanşează evenimente meteorologice extreme.

Nivelurile de dioxid de carbon, un produs rezultat în urma arderii combustibililor fosili care reprezintă factorul cu cea mai mare contribuţie la încălzirea globală, a atins un nou nivel de 410,5 părţi la milion în 2019, se arată în buletin.

Creşterea anuală este mai mare decât în anul precedent şi depăşeşte media din ultimul deceniu.

O asemenea rată de creştere nu a mai fost văzută niciodată în istoria înregistrărilor noastre, a declarat secretarul general al OMM, profesorul Petteri Taalas, cu referire la creşterile consemnate după 2015, lansând totodată un apel la o „aplatizare susţinută a curbei (emisiilor)”.

Șeful OMM al cercetării mediului atmosferic, Dr. Oksana Tarasova, a declarat că amploarea creșterii nivelurilor de dioxid de carbon în ultimii patru ani a fost comparabilă cu schimbările observate în timpul trecerii de la epoca de gheață la perioadele mai temperate, dar, pe atunci, tranziția a avut loc într-un interval de timp mult mai lung.

Noi, oamenii, am făcut-o fără nimic, doar cu emisiile noastre, și am făcut-o în termen de patru ani, a declarat Dr. Oksana Tarasova.

Datele globale pentru 2020 nu sunt disponibile deocamdată, însă tendinţa de creştere a concentraţiei pare să fie neschimbată, a indicat OMM pe baza datelor iniţiale obţinute de la staţiile sale din Tasmania şi Hawaii.

La fel ca alte organisme ştiinţifice, OMM a declarat că se aşteaptă la o reducere a emisiilor anuale de carbon la nivel global în 2020 ca urmare a măsurilor asociate COVID-19 şi s-a aventurat să facă o estimare preliminară, cuprinsă între 4,2 şi 7,5%.

O asemenea scădere nu ar conduce la o reducere a dioxidului de carbon din atmosferă, însă ar încetini temporar creşterea până la un nivel care se încadrează în variaţii normale, potrivit organizaţiei.

Întreaga noastră economie și modelele noastre de consum ne conduc la emisii extrem de mari, chiar dacă stăm cu toții în carantină, a spus Tarasova.

Indiferent de ceea ce se întreprinde în prezent pentru reducerea emisiilor, o mare parte din dioxidul de carbon emis deja, chiar şi cu zeci de ani în urmă, se menţine în atmosferă şi contribuie la încălzirea globală, conform climatologilor.

În perioada 2018-2019, concentraţia de metan, mai potent din punct de vedere al capacităţii de captare a căldurii, a crescut cu 8 părţi la miliard, indică raportul, o uşoară scădere în comparaţie cu intervalul anual anterior, însă peste media din ultimii zece ani.

Datele privind concentraţia de metan sunt monitorizate cu atenţie de oamenii de ştiinţă deoarece acest gaz riscă să înregistreze scurgeri neaşteptate, cum ar fi cele din industria bazată pe combustibili fosili. Acest lucru face ca nivelurile atmosferice ale acestuia să fie mai dificil de prezis decât cele ale dioxidului de carbon.

Nivelurile de oxid de azot, care erodează stratul de ozon din atmosferă şi expune oamenii la raze ultraviolete nocive, a crescut în 2019, însă cu o rată mai mică în comparaţie cu anul precedent şi la egalitate cu creşterea medie din ultimul deceniu.