Consilier BNR: Nu suntem Grecia, dar ignorarea problemelor poate avea consecințe grave

România nu este Grecia. Dar avertismentul care vine dinspre Banca Națională este că începe să semene tot mai mult cu o țară care cheltuiește mai mult decât își permite și amână nota de plată pentru mai târziu.

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, avertizează că riscul unui scenariu similar celui traversat de Grecia devine tot mai pronunțat dacă dezechilibrele bugetare nu sunt corectate. Potrivit acestuia, România a ajuns la o datorie publică de aproximativ 60% din PIB, față de doar 11-12% în urmă cu două decenii.

Eugen Rădulescu a vorbit mai multe despre situația economică a României în cadrul emisiunii ”Banii, azi” de pe TVR Info.

Problema cea mai mare rămâne deficitul bugetar. România a încheiat anul trecut cu un deficit de aproximativ 8,6% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană și de aproape trei ori peste limita europeană de 3%. În paralel, Banca Mondială estimează că economia României va stagna anul acesta, după ce în primăvară prognoza încă o creștere economică modestă.

Consecințele se văd deja. România se împrumută printre cele mai scumpe state din Uniunea Europeană, iar costurile cu dobânzile cresc de la an la an. Statul cheltuiește zeci de miliarde de lei anual doar pentru plata dobânzilor, bani care nu mai ajung în investiții, infrastructură, educație sau sănătate.

Rădulescu explică mecanismul simplu al problemei: atunci când statul cheltuiește mai mult decât produce economia, diferența se vede fie în inflație, fie în creșterea importurilor, fie în ambele. Exact acest fenomen a afectat România în ultimii ani, când consumul a crescut mai repede decât capacitatea economiei de a produce.

Oficialul BNR respinge categoric ideea introducerii unui impozit progresiv aplicat salariilor. El susține că o taxare mai mare a muncii ar lovi în clasa de mijloc și ar descuraja performanța într-o economie care se confruntă deja cu deficit de forță de muncă și cu probleme de productivitate.

Economistul atrage atenția și asupra cheltuielilor rigide ale statului, inclusiv asupra sistemului pensiilor speciale, despre care spune că reprezintă una dintre formele de privilegii pe care economia le suportă tot mai greu. În opinia sa, soluția nu este taxarea suplimentară a celor care muncesc, ci reducerea risipei, creșterea eficienței statului și stimularea investițiilor care generează dezvoltare economică.

Mesajul BNR este unul simplu și direct: România nu se află în pragul unei crize de tip Grecia, însă ignorarea dezechilibrelor actuale poate transforma o problemă gestionabilă într-una mult mai costisitoare. Cu cât ajustările sunt amânate mai mult, cu atât factura va fi plătită mai târziu prin dobânzi mai mari, investiții mai puține și o presiune tot mai mare asupra bugetului public.