Coșmarul El Niño revine, amenințând cu creșterea suplimentară a prețurilor la alimente. Pierderi de trilioane

• El Niño, un fenomen climatic natural care modifică tiparele meteorologice globale, a revenit oficial după patru ani, amenințând să agraveze inflația alimentară deja ridicată.
• Cel mai recent fenomen climatic El Niño a sosit, amenințând cu inundații în unele zone ale lumii și secetă în altele.
• Precedentele fenomene meteorologice perturbatoare au costat economia mondială mii de miliarde de dolari și au alimentat inflația, anunță Deutsche Welle.

Săptămâna trecută, Centrul de prognoză climatică al Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din SUA (NOAA) a declarat că condițiile El Niño sunt deja prezente și se așteaptă să se “consolideze treptat” în următoarele șase până la nouă luni, aducând o nouă perioadă de vreme extremă pe o mare parte a planetei.

“Există o probabilitate destul de mare [a unei noi perioade El Niño puternice]. Dacă se va întâmpla, ne putem aștepta la aceleași extreme și anomalii climatice care sunt de obicei asociate cu acest fenomen”,

a declarat Harald Kunstmann, profesor la Institutul de Meteorologie și Cercetare Climatică din Germania (IMK-IFU), cu sediul la Institutul de Tehnologie din Karlsruhe.

El Niño, care în spaniolă înseamnă “Băiețelul”, este marcat de temperaturi mai ridicate decât media la suprafața mării în centrul și estul Oceanului Pacific, în apropierea Ecuatorului. Acesta alimentează inundațiile în Americi, furtunile tropicale în Pacific și aduce secetă în multe alte părți ale lumii, inclusiv în sudul Africii.

Aceste efecte cauzează perturbări grave în sectorul pescuitului, al agriculturii și în alte sectoare ale economiei și, de asemenea, se știe că exacerbează efectele schimbărilor climatice.

În 2016, El Niño a contribuit la cel mai călduros an înregistrat vreodată, iar oamenii de știință sunt îngrijorați că ar putea provoca noi temperaturi globale record.

La începutul acestei luni, cercetătorii de la unitatea Copernicus de observare a Pământului din cadrul UE au observat că temperaturile aerului la suprafața globului au crescut pentru prima dată cu 1,5 grade Celsius (2,7 grade Fahrenheit) peste nivelurile preindustriale. Aceasta este limita pe care liderii mondiali au convenit să o pună încălzirii globale la summitul privind clima de la Paris din 2015.

“Este destul de neobișnuit să ne apropiem de limita de temperatură de 1,5 grade Celsius în luna iunie. Prin urmare, este probabil că vom depăși în curând această limită, nu doar pentru câteva săptămâni, ci pentru o perioadă mai lungă de timp”,

a declarat Kunstmann pentru DW.

Pierderi economice de trilioane de dolari, pe termen lung

Impactul economic al sezoanelor anterioare El Nino a continuat adesea chiar și după ce au trecut cele mai extreme condiții meteorologice. În urma fenomenului El Nino din 1982-83, efectele financiare s-au resimțit timp de încă o jumătate de deceniu, totalizând aproximativ 4,1 trilioane de dolari (3,7 trilioane de euro), potrivit unui studiu realizat de Dartmouth College din Statele Unite.

Într-o lucrare pentru revista americană Science, cercetătorii au declarat că, după sezonul El Nino din 1997-1998, daunele aduse creșterii economice globale au fost de 5,7 trilioane de dolari.

“Putem spune cu certitudine că societățile și economiile absolut nu primesc o lovitură și își revin”,

a declarat Christopher Callahan, doctorand în cadrul programului de Ecologie, Evoluție, Ecosisteme și Societate de la Dartmouth College, adăugând că creșterea ar putea fi afectată timp de până la 14 ani după El Nino, posibil chiar mai mult.

Cercetătorii de la Dartmouth au constatat că evenimentele El Nino din 1982-83 și 1997-98 au determinat o scădere a produsului intern brut (PIB) al SUA cu aproximativ 3% în 1988 și 2003. Țări precum Peru și Indonezia – în care agricultura este responsabilă pentru până la 15% din PIB – au suferit o hemoragie de peste 10% în 2003.

Cercetătorii de la Dartmouth au estimat că efectele economice negative ale ultimului sezon El Nino ar putea ajunge la 3.000 de miliarde de dolari până în 2029.

“Impactul economic începe cu industria pescuitului, care suferă enorm din cauza temperaturilor mai ridicate ale oceanelor. Apoi, afectează marile regiuni agricole din Africa, America de Sud și chiar mai multe regiuni din America de Nord. Apoi, dacă recoltele sunt slabe și infrastructura este afectată de furtuni, sectorul asigurărilor va avea de asemenea de suferit.”, a declarat Kunstmann pentru DW.

Inflația alimentelor și a energiei atinge cote maxime

Un model economic realizat de Bloomberg Economics și publicat în această săptămână a constatat că perioadele anterioare aduse de El Nino au adăugat aproape 4 puncte procentuale la prețurile materiilor prime non-energetice și 3,5 puncte la prețurile petrolului, slăbind securitatea alimentară globală.

Bloomberg a constatat că inflația a fost cu aproximativ 0,75 puncte procentuale mai mare în Argentina și Brazilia și cu o jumătate de punct procentual mai mare în Filipine și India.

Având în vedere temerile că ultima fază El Nino ar putea fi cea mai caldă și cea mai costisitoare din toate timpurile, analiștii consideră că aceasta are, de asemenea, potențialul de a prelungi inflația alimentară ridicată.

Este posibil ca vârful creșterilor de prețuri post-COVID și post-stimulente să fi trecut, dar ar putea trece mai mulți ani până la revenirea la ținta de inflație de 2% stabilită de băncile centrale americane și europene.

Prețurile deja au început să crească din cauza “Băiețelului”

Avertizările tot mai multe privind El Nino au influențat deja prețurile la cafea, zahăr și cacao, care au crescut puternic în ultimele săptămâni, a declarat cel mai mare creditor privat din Germania, Deutsche Bank, într-o notă de cercetare săptămâna trecută. Se așteaptă ca și alte mărfuri alimentare să urmeze, pe măsură ce recoltele sunt afectate de fenomenele meteorologice severe.

“[Creșterea prețurilor] ar putea avea un efect deosebit de negativ pe piețele emergente, unde se întâmplă în mod regulat ca alimentele să reprezinte cel puțin o treime din cheltuielile de consum. Poziția lor geografică le face, de asemenea, mai expuse la schimbările climatice, cum ar fi inundațiile, pe care un eveniment El Nino le face mai probabile”,

au scris analiștii Deutsche Bank.

În India, unde agricultura este o piatră de temelie a economiei, iar musonul anual este crucial pentru producția de alimente, factorii de decizie politică au vorbit despre necesitatea de a rămâne vigilenți.

“O vigilență atentă și continuă este absolut necesară, mai ales că perspectivele musonului și impactul El Nino rămân incerte”,

a declarat recent șeful Reserve Bank of India, Shaktikanta Das.