Costul orar al forței de muncă a înregistrat o creștere însemnată în al doilea trimestru
Costul orar al forţei de muncă a crescut în al doilea trimestru al anului curent cu 16,11% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, potrivit datelor anunţate de INS. Este un ritm în creștere semnificativă faţă de valoarea de 12,46%, consemnată în T2 2019, pe contrasens atât cu tendința de scădere din anii precedenți cât și cu scăderea rezultatului economic (-10,5% T2 2020/T2 2019, potrivit datelor semnal), scrie CursDeGuvernare.ro.
Dacă se face trimitere la evoluția în raport cu trimestrul precedent, când de-abia pe final au apărut să se manifeste efectele pandemiei Covid 19, situația apare la fel de contradictorie, cu un plus de 11,47% la nivelul costului orar cu munca deși PIB-ul trimestrial a scăzut încă și mai pronunțat (-12,3%).
Productivitatea muncii, pe un trend descendent
Pentru referinţă şi raportare la teoria economică, menţionăm că sporul de productivitate a muncii în industrie (care poate fi măsurată în condiţii rezonabile şi este luată ca reper pentru întreaga economie) s-a deteriorat de la un plus de 6,2% în 2017 spre un minus de 12,4% în prima jumătate a anului curent.
De reținut, valoarea negativă o fi ea justificată condiții de pandemie dar rămâne îngrijorătoare pentru corelațiile de bază din economie iar reculul a început ÎNAINTE de criză. Din păcate, încercarea timidă de revenire din luna februarie a fost anulată de apariția SARS Cov 2. Nivelul productivității muncii din T2 a coborât la o medie de -21,9%, după valorile reduse cu circa o treime în aprilie și un sfert în mai.
Reducerea drastică a activității a amplificat puternic costul orar al muncii
În structura pe ramuri de activitate, apar diferenţe semnificative la nivelul modificărilor costului orar al muncii, de la majorări de circa 77% pe segmentul de hoteluri și restaurante ( generate de reducerea drastică a activității și păstrarea în bună parte a salariilor) la doar 6% în administrația publică și apărare.
De salutat, în context, moderația pe segmentul „Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale”.
Cu toate acestea, pe zona bugetară ar fi fost de așteptat o majorare mai consistentă a valorii de plată în sănătate, dat fiind efortul depus într-o perioadă dificilă de activitate și riscurile majore asumate de personalul medical.