Credit Suisse îi va plăti despăgubiri de aproape 1 mld. $ eminenței cenușii a pro-rușilor din Georgia

Banca elvețiană Credit Suisse are probleme noi: elvețienii au pierdut un proces-gigant în urma căruia vor fi obligați să-i plătească despăgubiri de 926 de milioane de dolari fostului prim-ministru al Georgiei, Bidzina Ivanișvili. Judecătorii Curții Comerciale Internaționale din Singapore au decis că miliardarul georgian și-a pierdut o parte din avere din cauza băncii elvețiene, iar hotărârea judecătorească la care s-a ajuns reprezintă una dintre cele mai mari despăgubiri pe care banca trebuie să le plătească, scrie publicația Euractiv.com.

Curtea Comercială Internațională din Singapore a decis că una dintre subsidiarele Credit Suisse nu a acționat cu bună-credință și a neglijat să păstreze în siguranță activele lui Bidzina Ivanishvili. Este doar cel mai recent ”cui în sicriul” băncii, aflate deja în mare dificultate, fiind recent preluată de foștii rivali de la UBS.

Credit Suisse a anunțat că va contesta decizia.

Bidzina Ivanișvili și-a construit averea în Rusia, în perioada privatizărilor controversate din anii 1990. A fost prim-ministru al Georgiei în perioada 2012-2013, dar este încă unul dintre cei mai puternici oameni politici ai țării, fiind ”eminența cenușie” a principalului partid care conduce țara. Ivanișvili a fondat Partidul ”Visul Georgian” în 2012, acesta fiind la putere încă de atunci, fără întrerupere.

O poveste de film, cu bani mulți la mijloc

Potrivit documentelor depuse la instanță, el și-a plasat o sumă de 1,1 miliarde de dolari sub custodia Credit Suisse Trust în 2005.

Avocații săi, Cavinder Bull și Woo Shu Yan, de la firma de avocatură Drew & Napier, au susținut că eșecurile înregistrate de Credit Suisse Trust au condus la gestionarea defectuoasă și frauduloasă a activelor sale și, automat, la pierderi substanțiale de capital.

În hotărârea publicată vineri, instanța a arătat că banca a eșuat în misiunea de protejare a activelor lui Ivanișvili, prin faptul că nu i-a împiedicat unui consilier al Credit Suisse Trust din Singapore, Patrice Lescaudron, să aibă acces la active, deși acesta acționa cu rea-credință.

De altfel, Lescaudron a fost condamnat de un tribunal elvețian în 2018 pentru falsificarea sistematică a semnăturilor foștilor clienți, printre care și Ivanișvili, vreme de opt ani. Acesta a recunoscut că a falsificat tranzacțiile și a ascuns pierderile printr-o schemă care i-a adus, lui personal, profituri de zeci de milioane de franci elvețieni.

A fost eliberat în 2019, dar s-a sinucis în 2020.

”Nu se susține ipoteza conform căreia conduita inculpatului (Credit Suisse, n.n.) a fost rezonabilă, întrucât a preferat protejarea domnului Lescaudron în detrimentul clientului-reclamant (Bidzina Ivanișvili, n.n.), în cadrul organizației Credit Suisse, fără să își respecte obligația sa de bază, aceea de a păstra activele Trustului în siguranță”, potrivit hotărârii scrise și publicate de judecătoarea Patricia Bergin.

Ca atare, Credit Suisse, deși avea cunoștință despre faptul că Patrice Lescaudron a încălcat reglementările menite să prevină fraudele, nu a făcut nimic și a așteptat un răspuns concret și oficial din partea lui vreme de doi ani.

”Toleranța Credit Suisse față de aceste încălcări flagrante a fost nerezonabilă și reprezintă dovezi de rea-credință”, potrivit documentului instanței din Singapore.

Suma despăgubirii de 926 de milioane de dolari care urmează să fie plătită de elvețieni va fi redusă cu 79 de milioane de dolari, pe care banca le plătise deja în luna decembrie.

Urmează recursul

”Hotărârea publicată astăzi este totalmente greșită și ridică probleme juridice foarte importante. Credit Suisse Trust Limited intenționează cu fermitate să depună un recurs”, sună prima reacție a Credit Suisse.

În plus, banca va face apel împotriva unei alte hotărâri legate de gestionarea activelor lui Ivanișvili.

O altă instanță, din Bermuda, a decis în martie 2022 că Ivanișvili și familia trebuie să primească daune de aproximativ 600 de milioane de dolari din partea companiei locale de asigurări de viață a Credit Suisse.

Suma finală datorată de Credit Suisse ar urma să fie redusă, totuși, pentru a preveni o suprapunere cu cazul din Bermuda și pentru a împiedica situația unei duble impuneri, a mai decis instanța.

În prezent, se judecă recursul Credit Suisse la decizia instanței din Bermuda.

O sursă familiarizată cu problema a declarat că suprapunerea este estimată la aproximativ 300 de milioane de dolari, iar Credit Suisse a constituit deja provizioane pentru o parte din compensația totală.

În cazul din Singapore, banca va face recurs pe baza faptului că suma compensatorie decisă de instanță se referă la banii pierduți din cauza unor decizii de investiții proaste, mai degrabă decât ca urmare a unor condiții de fraudă.

Un purtător de cuvânt al lui Ivanișvili a salutat decizia din Singapore:

”În ciuda hotărârii din Bermuda de anul trecut și a admiterii încălcării obligațiilor în timpul procesului din Singapore, Credit Suisse a continuat să împiedice eforturile clienților noștri de a căuta compensații pentru fraudele comise de angajații săi. Ne așteptăm ca Credit Suisse să respecte pe deplin hotărârea și să accepte în cele din urmă responsabilitatea pentru eșecurile sale”, a declarat un purtător de cuvânt al miliardarului georgian.

Cine este Bidzina Ivanișvili?

După ce și-a adunat o avere considerabilă în Rusia, în timpul privatizărilor controversate din anii 1990, Bidzina Ivanișvili a părăsit Rusia în 2002, a plecat în Franța și s-a întors în Georgia în 2003, continuând să facă afaceri profitabile.

În paralel, și-a construit un profil puternic de filantrop, donând cantități importante de bunuri diverse, de la DVD-playere la sobe pentru încălzirea locuințelor către cetățenii georgieni. De asemenea, a promis asistență medicală gratuită pentru locuitorii regiunii în care s-a născut. Tot acest timp, a rămas în penumbră, în afara atenției presei.

De asemenea, Ivanișvili a donat sume importante pentru construirea Catedralei Sameba din Tbilisi, cea mai mare biserică din Georgia, chiar dacă nu făcuse public acest fapt. Informația a apărut în atenția publicului abia când au fost publicate memoriile fostului președinte al Georgiei, Eduard Șevardnadze.

Ivanișvili a intrat în politică în 2012, când a fondat Partidul ”Visul Georgian”, ca forță principală de opoziție împotriva Mișcării Naționale Unite, conduse de președintele de la acea dată, Mihail Saakașvili.

Ivanișvili a devenit liderul coaliției partidelor de opoziție și a repurtat o victorie majoră la alegerile parlamentare din 2012 împotriva partidului lui Saakașvili. Ulterior, la sfârșitul anului 2012, Ivanishvili a preluat funcția de prim-ministru.

În 2013, însă, Ivanișvili a demisionat, pretinzând că părăsește definitiv viața politică.

În 2018, a revenit în politică și a fost ales din nou președinte al Partidului ”Visul Georgian”.

În 2021, a părăsit din nou toate funcțiile politice, declarând că și-a atins toate obiectivele politice și, ca atare, nu mai are rost să continue. Totuși, este privit în continuare ca o ”eminență cenușie” a politicii georgiene.

Sub conducerea lui Ivanișvili, Georgia a reușit să mențină în vigoare majoritatea reformelor adoptate în timpul președinției lui Saakașvili. Georgia a menținut modelul economic de piață liberă creat în timpul mandatului fostului președinte, stabilind, totodată, un sistem coerent de securitate socială pentru populația vulnerabilă. Guvernul condus de Ivanișvili a introdus sistemul universal de asistență medicală, care a pus la dispoziția cetățenilor asigurările de stat în sistemul sanitar.

Pe de altă parte, aparatul de menținere a ordinii publice a fost relaxat, iar politica de ”toleranță zero” în raport cu infracțiunile – atât cele comise cu violență, cât și cele de corupție – impusă de puterea anterioară a fost abandonată, ceea ce a dus la o liberalizare a politicii penale și la o amnistie pe scară largă, care a redus populația penitenciară a Georgiei la jumătate.

Potrivit evaluărilor, chiar și așa nu s-a mai ajuns la nivelurile de corupție și criminalitate din perioada imediat post-sovietică, sub conducerea lui Eduard Șevardnadze. Georgia lui Ivanișvili a obținut rezultate rezonabile la Indicele de Percepție a Corupției, întocmit de Transparency International și la indicele ”Freedom in the World”, al organizației Freedom House.

Pe timpul mandatului lui Ivanișvili, nu s-a înregistrat o escaladare majoră a conflictelor georgiano-abkhaz și georgiano-osetin, deși nu s-au realizat nici progrese în reintegrarea teritoriilor separatiste. Relațiile diplomatice și politice cu Rusia au rămas întrerupte, deși, urmărind o politică externă marcată de pragmatism, Ivanișvili a abandonat poziționarea agresivă a lui Saakașvili, ceea ce a îmbunătățit relațiile economice dintre cele două țări, iar riscurile unui nou conflict militar deschis s-au redus.

Un episod controversat s-a petrecut pe 20 iunie 2019. La Tbilisi au izbucnit proteste violente cauzate de vizita deputatului rus Serghei Gavrilov, prin intermediul Adunării Interparlamentare pentru Ortodoxie.

În timpul vizitei sale, Gavrilov a ținut un discurs despre ”unitatea ruso-georgiană”, așezat chiar pe scaunul președintelui Parlamentului georgian. Protestele au devenit violente, iar poliția a folosit gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe protestatari. Demonstrațiile au fost văzute ca reflectând frustrarea publicului și a elitei intelectuale din țară față de politicile de ”normalizare” pe care guvernul lui Ivanișvili le-a purtat în raport cu Rusia.

Potrivit presei de la Tbilisi, Ivanișvili a menținut legături strânse de afaceri cu oligarhii ruși, deși el a denunțat public astfel de acuzații.

La 25 aprilie 2022, au fost încărcate pe YouTube, pe un canal sub numele de Cyber Kmara, două înregistrări care ilustrau convorbiri ale lui Ivanișvili cu oligarhul rus Vladimir Evtușenkov – cunoscut pentru legăturile sale de afaceri în Arabia Saudită, dar și pentru prietenia cu fostul președinte ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici – despre posibile tranzacții comerciale în toiul invadării Ucrainei de către Rusia. De asemenea, în convorbiri fusese invocat și numele premierului georgian Irakli Garibashvili.

Potrivit înregistrărilor, Ivanișvili este auzit spunând despre acesta:

”Este tânăr și se va ocupa de tot. I-am spus ce să facă și probabil că se întâlnesc deja.”

Mai mulți membri ai fostului său partid au susținut că înregistrările au fost falsificate, în timp ce alții au spus că nu văd o problemă cu relațiile economice dintre doi cetățeni privați.

Acuzațiile împotriva lui Ivanișvili vizau încercările acestuia de a-l ajuta pe Ievtușenkov să eludeze sancțiunile împotriva sa, decise de țările occidentale.

Doi eurodeputați lituanieni, Andrius Kubilius și Rasa Juknevičienė, l-au acuzat pe Ivanișvili de ”oligarhizarea” Georgiei și, drept consecință, de polarizarea politică malignă a țării.

De asemenea, Parlamentul European l-a descris pe Ivanișvili drept oligarh, acuzându-l ca având un rol ”distructiv” în politica și economia Georgiei.

Consiliul European a menționat ”de-oligarhizarea” printre cele 12 recomandări adresate Georgiei, pentru ca țării să i se acorde statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Eurodeputata Rasa Juknevičienė, în discursul său din Parlamentul European, a declarat că ”de-oligarhizarea” înseamnă, în realitate, ”de-Bidzinizarea” sau ”de-Ivanișvilizarea” Georgiei.

În afara sferei politice, Ivanișvili rămâne cel mai bogat georgian. În clasamentul anului 2012 realizat de revista Forbes, Ivanișvili s-a clasat pe locul 153 în topul miliardarilor lumii, cu o valoare estimată la 6,4 miliarde de dolari, ceea ce reprezenta, la acea dată, o treime din PIB-ul Georgiei.