Cum cred studenții că trebuie abordată problema abuzului de substanțe și alimente nesănătoase?


Autor:    -  
Group of people sitting on white mat on grass field
Fotografie de Helena Lopes pe Pexels

Timp de citire: 3 minute

Cea de-a doua dezbatere din cadrul ”Stării Națiunii Studențești” – un proiect menit să atragă atenția asupra problemelor studenților din România și a dificultăților cu care s-au confruntat în pandemie cât și dincolo de ea – a avut loc 26 mai pe tema ”Ar trebui să fie combaterea consumului de alcool, țigări si alimente de tip fast-food printre studenți una dintre prioritățile universităților românești?”.

Aceasta a urmat primei dezbateri, din 19 mai, pe tema ”Ar trebui ca universitățile românești să includă un curs obligatoriu de combatere a propagandei și fenomenului de fake news, în perioada studiilor de licență?”. În deschiderea acesteia au vorbit Mircea Geoană, secretar general adjunct NATO, și Alin Mituță, europarlamentar.

ÎLa această a doua dezbatere, principalii vorbitori au fost Oana David, directorul Clinicii Universitare de Psihologie Babeș-Bolyai Psy Tech, și medicul Adrian Wiener, vicepreședinte al Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților.

Concluziile dezbaterii pe problema fake-news s-au concentrat pe necesitatea introducerii nu doar în universitate, ci pe parcursul întregului parcurs școlar, de elemente de curriculă focusate pe dobândirea de competențe media, mai degrabă decât doar strict pe combaterea fake-news.

Concluziile dezbaterii pe problema abuzului de substanțe și alimente nesănătoase, care au avut loc între echipe formate din studenți sau proaspeți absolvenți de facultate, în prezența unui numeros public online, au mers într-o direcție diferită. Acestea au pornit de la faptul că actuala generație de studenți este una dintre cele mai antreprenoriale din istorie.

Astfel, conform studiului făcut de Starea Națiunii Studențești la începutul acestui an, 28% dintre studenți preferă să pornească propria afacere la terminarea studiilor, mai mulți de cât cei care preferă să se angajeze la stat sau la privat (în ambele cazuri 22%). Așadar, în mod evident, este vorba despre o generație care nu este deloc lipsită de ambiție sau de dorința de a face.

Vorbitorii din cadrul dezbaterii au căzut însă de acord că acest imens potențial este tras în jos de numeroasele provocări cărora studenții trebuie să le facă față după pandemie.

Printre cele mai mari se numără problemele de sănătate mintală, precum și consumul tot mai mare de alcool, țigări, și alimente nesănătoase, și trag în jos o generație de care depinde viitorul României.

Ca atare, cei prezenți au tras concluzia necesității unei ”Mari Conversații” – o discuție concretă, la care să ia parte experți, reprezentanți ai studenților și universităților, precum și alte părți interesate (organizații civice, industriile responsabile, etc) despre cele mai bune strategii de îmbunătățire a sănătății lor mintale, precum și de combatere a consumului de alcool, sau țigări, sau supraalimentație în rândul studenților, și de îmbunătățire a sănătății lor mintale.

Printre soluțiile la problemele de mai sus pe care vorbitorii le-au evocat se numără:

  • Extinderea serviciilor de psihoterapie, făcută prin toate mijloacele, inclusiv prin apelarea la ședințe de consiliere online. Trebuie făcută între studenți promovarea mersului la psiholog, și dusă această promovare până la firul ierbii, în fiecare facultate.
  • Trebuie schimbată considerabil structura săptămânii de cursuri. În universitățile din alte țări există anumite perioade în timpul săptămânii care sunt blocate în orar pentru activitățile dedicate asociațiilor studențești, în ideea de a-i scoate pe studenți din monotonia orelor de curs, de a-i face să relaționeze cu colegii lor într-un cadru mai relaxat. Trebuie ieșit din paradigma unei împărțiri a zilei de curs universitare care nu s-a schimbat prea mult în ultimii ani.
  • Trebuie stimulată folosirea mult mai amplă a uneltelor de tip software, app-urilor destinate managementului sănătății mintale, a somnului, a dietei zilnice, precum și folosirea altor produse alternative, cu care actualele generații de tineri sunt mult mai familiarizate și deschise să le folosească.

”Situația este foarte serioasă, și nici o piatră nu trebuie să rămână neîntoarsă în încercarea de a opri acest trend de creștere a consumului de substanțe între tineri. Mai mult ca niciodată, avem nevoie să începem o ”Mare Conversație” referitor la provocările și problemele cu care se confruntă studenții români post-pandemie. Acestea sunt numeroase, de la fake-news, cum ne-a arătat prima dezbatere, și până la continua înrăutățire a sănătății lor mintale, și creșterea consumului de alcool, țigări, și alimente nesănătoase”, a declarat, la final, Iulia Gîț, coordonatoarea proiectului ”Starea Națiunii Studențești”.

Dezbaterea a fost organizată de către organizația Agora Debate (www.agoradebate.ro), care manageriază numeroase cluburi de dezbateri in licee și universități, inclusiv ”Starea Națiunii Studențești”, rezultatul unui parteneriat format din 34 de asociații studențești de peste tot din România.

Cele două dezbateri au plecat de la rezultatele unui amplu sondaj realizat online, cu tema ”Viața studenților în pandemie”, între ianuarie și martie 2022, cu participarea a 3.407 de respondenți studenți, care studiază la universități din 22 de orașe ale țării. Seria dezbaterilor va continua și în a doua jumătate a acestui an.

O prezentare pe larg a rezultatelor cercetării este disponibilă aici.


Google News  Fiți la curent cu ultimele noutăți! Urmăriți AFACERI.news și pe Google News!