Cum se împart granturile de la UE pentru țările membre. România primește o sumă importantă

Italia și Spania vor fi cei mai mari beneficiari ai fondului de recuperare după pandemie al Uniunii Europene, convenit de statele membre luna trecută, fond ce va distribui 750 de miliarde de euro în subvenții și împrumuturi către statele membre, scrie Bloomberg.

Conform unor cifre ale Parlamentului Germaniei văzute de Bloomberg, vedeți mai jos cum se alocă porțiunea de granturi. Aceste cifre nu constituie suma integrală, deoarece 30% din fonduri vor fi alocate în 2023 și vor depinde de felul în care economiile statelor membre vor arăta în 2020 și 2021. Alocările ar putea fi modificate și atunci când bugetul va fi negociat în Parlamentul European.

Țările care vor primi cei mai mulți bani sunt:

• Italia – 44,8 miliarde de euro.
• Spania – 43,4 miliarde de euro.
• Franța – 22,7 miliarde de euro.
• Polonia – 18,7 miliarde de euro.
• Germania – 15,2 miliarde de euro.
• Grecia – 12,6 miliarde de euro.
• România – 9,5 miliarde de euro.
• Portugalia – 9,1 miliarde de euro.
• Bulgaria – 4,3 miliarde de euro.
• Croația – 4,3 miliarde de euro.

Alți mari beneficiari ai fondurilor includ Franța și Grecia. Toate acestea sunt țări care au fost lovite puternic de pandemie. Germania va primi 15,2 miliarde de euro în subvenții din partea UE, potrivit cifrelor, bani pe care intenționează să-i folosească pentru a evita să facă mai multe datorii, mai degrabă decât să finanțeze noi inițiative de creștere.

Pachetul de stimulare fără precedent, convenit de liderii UE luna trecută, va fi finanțat din datorii ale UE emise în comun, întărind legăturile financiare ce țin împreună cele 27 de țări. Fondul de urgență va acorda 390 de miliarde de euro prin subvenții și 360 de miliarde de euro din împrumuturi cu dobândă scăzută.

Aproape o treime din fonduri sunt alocate pentru combaterea schimbărilor climatice și, împreună cu următorul buget pe șapte ani al blocului, va constitui cel mai mare pachet de stimulare ecologic din istorie. Toate cheltuielile trebuie să fie în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris de a reduce gazele cu efect de seră.