Curtea Supremă din Germania cere Facebook să permită utilizarea pseudonimelor pe platforma sa

Facebook trebuie să permită utilizarea pseudonimelor pe platforma sa, potrivit unei decizii de ieri a Curții Federale de Justiție din Germania. Până acum, utilizatorii Facebook erau obligați să-și folosească numele reale, potrivit Euractiv.

Instanța germană a invalidat astfel termenii de utilizare din ianuarie 2015 și aprilie 2018 în Germania, hotărând că, deși utilizatorii trebuie să informeze platforma cu privire la numele lor civil, li se permite să folosească pseudonime în mod public.

Hotărârea s-a bazat pe un proces intentat în 2018 de doi utilizatori care au folosit un pseudonim în loc de numele lor real pentru contul lor de Facebook. Facebook i-a chemat apoi pe cei doi utilizatori să-și confirme numele, dar întrucât unul nu a răspuns, profilul corespunzător de Facebook a fost șters. Părțile afectate au luat apoi măsuri legale.

Curtea Supremă a Germaniei a decis acum că acțiunile Facebook au încălcat regulile UE de protecție a datelor, precum și Legea germană privind telemedia.

Acest lucru se datorează faptului că Legea Telemedia prevede clar că furnizorii trebuie să permită și utilizarea serviciilor lor „în mod anonim sau sub pseudonim”, în măsura în care acest lucru este posibil.

Hotărârea are valoare de precedent doar pentru cazurile dinainte de 2018, deoarece raționamentul judecătorilor s-a bazat pe perioada anterioară Regulamentului UE privind protecția datelor (GDPR), care nu conține în mod explicit prevederi privind anonimatul, în timp ce predecesorul său a făcut-o.

„Prin urmare, sfera imediată a deciziei noastre este limitată la cazurile vechi”, a subliniat judecătorul Ulrich Herrmann.

Cu toate acestea, rămâne neclar cum s-ar întâmpla un caz similar dacă s-ar aplica GDPR.

„Nu se poate exclude faptul că includerea regulilor GDPR ar putea duce la o evaluare juridică diferită în viitor”, a declarat avocatul Stefan Hessel de la Reuschlaw Consultancy pentru EURACTIV.

Prin contrast, anonimizarea nu este obligatorie conform GDPR. În schimb, trebuie efectuată o evaluare a riscurilor pentru a determina dacă anonimizarea este necesară pentru a proteja datele cu caracter personal.

„În GDPR, s-a urmărit un grad mai mare de flexibilitate, așa că a fost aleasă o abordare mai generalistă în loc să se aplice măsuri concrete”, a explicat Hessel.

Prin urmare, instanța de la Karlsruhe nu a comentat GDPR, care a fost considerat a fi nerelevant pentru decizia în acest caz. În plus, Curtea Supremă nu a dorit să anticipeze o posibilă decizie contrară a Curții de Justiție a UE, a adăugat Hessel.

Decizia Curții Supreme este în concordanță cu opinia populară, întrucât 64% dintre cetățenii UE susțin dreptul de a utiliza serviciile digitale în mod anonim, a constatat un sondaj reprezentativ al institutului de cercetare a opiniei YouGov.

La nivelul UE, dreptul la anonimat este în prezent discutat și în cadrul actului său emblematic privind serviciile digitale (DSA). Parlamentul European solicită, de asemenea, ca normele privind anonimatul să fie ancorate în legislația viitoare.

„Numai anonimatul ne protejează efectiv de hacking, amenințări, hărțuire, urmărire și discriminare online”, a declarat Patrick Breyer, europarlamentarul Verzilor/ALE, referindu-se la decizia Curții Federale.

Cu toate acestea, decizia nu merge suficient de departe, potrivit lui Breyer.

„Faptul că rețelele sociale nu mai au voie să publice numele real nu protejează efectiv împotriva abuzului”, a subliniat el.

În plus, nu toată lumea este de acord cu privire la problema anonimatului online.

În iulie anul trecut, de exemplu, mai mulți jucători de fotbal englezi non-albi s-au confruntat cu un val de insulte rasiste care au venit în principal de la conturi anonime de pe rețelele sociale.

Ca răspuns, 700.000 de utilizatori au semnat o petiție prin care cer stabilirea „cerințelor de identificare” pentru deschiderea unui cont de social media.