Danemarca își crește cheltuielile de apărare, pentru a contracara Rusia în Atlanticul de Nord
Autoritățile de la Copenhaga au anunțat creșterea capabilităților de supraveghere maritimă în nordul Oceanului Atlantic, prin investiții de 250 de milioane de dolari. Danemarca își propune să contracareze creșterea activității militare a Rusiei în zonă, potrivit Financial Times.
Ministra apărării, Trine Bramsen, a declarat pentru Financial Times că săptămâna trecută Copenhaga a achiziționat două sisteme de drone de supraveghere cu autonomie îndelungată. Unul va fi utilizat în Groenlanda, iar celălalt va face parte dintr-un sistem de supraveghere radar înființată în epoca Războiului Rece în Insulele Feroe. Bramsen a spus că acesta a fost doar ”un prim pas” în privința cheltuielilor militare viitoare ale țării.
”Dacă situația de securitate continuă să evolueze așa cum o vedem acum, atunci vom face în continuare pași în ceea ce privește capacitățile militare. Acum vom obține o imagine mult mai bună despre ceea ce se întâmplă, în special pe mare”, a declarat ea.
Vasta regiune arctică, în nordul Oceanului Atlantic, a devenit din ce în ce mai interesantă pentru mari puteri militare precum Rusia, China și SUA, grație importanței geo-strategice și potențialului uriaș, deși nu pe deplin cunoscut, al resurselor sale naturale.
În ultima perioadă, Rusia și-a accelerat prezența militară în zonă. Săptămâna trecută, amiralul Robert P. Burke, comandantul forțelor navale americane din Europa și Africa și șeful Comandamentului Aliat al Forțelor Întrunite de la Napoli, atrăgea atenția asupra amenințării emergente a Rusiei, care se bazează pe submarine recent modernizate care operează în zona Arcticii.
Anterior, SUA și-au exprimat interesul de a cumpăra Groenlanda, parte autonomă a Regatului Danemarcei, în timpul mandatului fostuluipreședinte Donald Trump. Insulele Feroe sunt, de asemenea, teritorii autonome sub jurisdicție daneză.
O altă țară riverană, Norvegia, redeschide o bază submarină construită într-un fiord din nordul îndepărtat, deși un exercițiu militar de amploare, care implica trupe americane, britanice și alte trupe NATO, programat în această lună, a fost anulat din cauza pandemiei Covid-19.
Partidele politice daneze, atât de stânga, cât și de dreapta, au convenit săptămâna trecută că guvernul ar trebui să investească 1,5 miliarde de coroane daneze (circa 250 milioane dolari) pentru a spori supravegherea și capabilitățile de comunicații din Groenlanda și Insulele Feroe, la care se adaugă costurile anuale de funcționare de 300 de milioane de coroane daneze.
Trine Bramsen a spus că Danemarca, cu un efectiv permanent de 300 de soldați desfășurați în Arctica, are o ”responsabilitate specială” pentru apărarea regiunii. Atât dronele de supraveghere, cât și stația de radar din Feroe au venit ca răspuns la solicitările NATO, a mai spus ea.
”Vedem că armata rusă desfășoară tot mai multe activități în Arctica. De aceea, este important să ne dezvoltăm la rândul nostru, capacitățile din Arctica. Nu este vorba despre escaladarea conflictelor. Este vorba despre riscurile pe care îl estimăm că s-ar putea materializa în viitor, dacă nu avem grijă să ne întărim capacitățile”, a adăugat ea.
Țările nordice și-au intensificat cheltuielile militare și s-au concentrat asupra Arcticii în special de la momentul anexării Peninsulei Crimeea de către Rusia, în 2014. Totuși, grație participării Moscovei la Consiliul Arctic – un organism interguvernamental al celor opt state riverane regiunii arctice – relațiile cu Rusia au fost, până acum, cordiale.
În 2019, mai mulți diplomați din statele nordice au fost alarmați de un discurs al secretarului de stat al Statelor Unite de la acea vreme, Mike Pompeo, în care a acuzat vehement un comportament ”agresiv” al Rusiei și Chinei în Arctica. Fostul ministru de externe al Suediei a declarat pentru FT că SUA au o abordare ”nefericită și periculoasă” în privința regiunii.
Bramsen a declarat că Danemarca a avut ”o cooperare foarte strânsă” cu SUA și că ambele țări ”au aceeași viziune asupra Arcticii și a amenințărilor regionale”. Ea a respins criticile venite din Groenlanda care susțineau că Danemarca a neglijat insula, trezindu-se la realitate doar când Trump și-a declarat interesul de a o cumpăra.
Ministrul Apărării a recunoscut că Danemarca nu a putut verifica o serie de informații apărute anul trecut în presă referitoare la posibile activități rusești în zona dintre Insulele Feroe și Insulele Shetland din nordul Marii Britanii, deoarece nu dispunea încă de toate capacitățile necesare unui astfel de demers. Ea a spus că stația radar din Feroe va ajuta Danemarca să afle din timp tot ce se întâmplă în zonă.









