Danemarca va exercita presiune asupra Ungariei pentru a ridica veto-ul asupra aderării Ucrainei
Danemarca intenționează să profite de președinția sa de șase luni a Consiliului UE pentru a exercita „o presiune maximă” asupra Ungariei, în vederea ridicării veto-ului său inflexibil asupra negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, care a provocat o exasperare vizibilă la Kiev și Bruxelles, scrie Euronews.
Fiecare etapă a procesului de extindere necesită unanimitate.
„Este important pentru ucraineni. Este important în lupta lor (împotriva Rusiei). Ei au nevoie de perspectiva aderării la UE. Și noi nu le vom lua această perspectivă”,
a declarat joi Marie Bjerre, ministrul danez pentru afaceri europene, în cadrul unei conferințe de presă cu jurnaliști, inclusiv de la Euronews, la Aarhus.
„Suntem foarte ambițioși și vom face tot ce putem. Vom exercita o presiune maximă asupra Ungariei pentru a-și ridica rezervele. Și suntem dispuși să facem tot ce putem, din punct de vedere politic și practic, pentru a avansa cu Ucraina, dar și cu Moldova și țările din Balcanii de Vest.”
Bjerre nu a detaliat nicio metodă specifică pentru a ocoli veto-ul Ungariei, spunând pur și simplu că este „prea devreme” pentru a spune dacă acesta a devenit efectiv insurmontabil.
Ministrul a avertizat în repetate rânduri că îndeplinirea promisiunii făcute țărilor candidate este esențială pentru consolidarea „securității și stabilității” Uniunii Europene.
„Dacă nu avansăm cu extinderea”,
a spus ea,
„riscăm să pierdem unele dintre aceste țări”.
Președinția daneză îi urmează exemplul predecesoarei sale, Polonia, prin angajamentul public de a promova cât mai mult posibil cererile de aderare ale Ucrainei și Moldovei. Cererile au fost asociate, deoarece ambele țări au fost declarate candidate în iunie 2022.
Însă președinția poloneză a venit și a trecut, fără să se înregistreze niciun progres. Ucraina și Moldova încă așteaptă deschiderea primului grup de negocieri, cunoscut sub numele de „Fundamentals”, care acoperă teme precum democrația, drepturile omului și securitatea.
Motivul principal îl reprezintă Viktor Orbán și veto-ul său ferm asupra ambițiilor Kievului. Prim-ministrul ungar a mers până la organizarea unei consultări naționale pentru a evalua opiniile concetățenilor săi cu privire la posibila admitere a Ucrainei în bloc.
Potrivit lui Orbán, 95% din cei aproape 2,3 milioane de participanți care au răspuns la consultare s-au opus candidaturii. Prezența la vot a fost aproximativ jumătate din cele 5,5 milioane de voturi înregistrate în timpul alegerilor naționale din 2022.
În timpul summitului UE de săptămâna trecută, Orbán a invocat rezultatele ca bază pentru a-și dubla veto-ul, spunând:
„Am venit aici cu un mandat puternic”.
„Dacă un membru al Uniunii Europene se află în război, înseamnă că Uniunea Europeană se află în război, iar nouă nu ne place acest lucru”,
a declarat el reporterilor.
Comisia Europeană a răspuns afirmând că nu există „motive obiective” pentru a se opune aderării Ucrainei, întrucât țara devastată de război a realizat reformele solicitate și a îndeplinit criteriile necesare pentru a deschide grupul „Fundamentale”.
Impasul este atât de profund încât diplomații au început să ia în considerare ideea de a separa Moldova de Ucraina pentru a permite primei țări, susținută de Orbán, să continue procesul. Separarea este însă un pariu riscant, deoarece riscă să lase Kievul definitiv în urmă și să perpetueze impresia unei promisiuni încălcate față de poporul ucrainean.
În calitate de președinție a Consiliului, Danemarca va avea sarcina de a modera dezbaterea în cazul în care această întrebare incomodă va fi pusă oficial pe masă.
Deocamdată, Copenhaga mizează pe menținerea celor două țări împreună.
„Încă lucrăm la deschiderea primului grup atât cu Moldova, cât și cu Ucraina, deoarece aceasta este cea mai bună soluție”,
a spus Bjerre, menționând că este prea devreme pentru a „specula” cu privire la alternative.
„Motivul pentru care avem acest nou impuls în ceea ce privește extinderea se datorează Ucrainei. Nu am discuta astăzi despre extindere dacă nu ar fi fost Ucraina și progresele enorme pe care le-a înregistrat”.
UE și Moldova vor organiza vineri un summit bilateral.









