Daniela Șerban: Virusul inegalității

Autor: Daniela Șerban, 15 ani experienţă în piaţa de capital, la Bursa de Valori Bucureşti, inițiator și președinte al Asociaţiei pentru Relaţii cu Investitorii la Bursă din România (ARIR), doctorand în Finanțe la Academia de Studii Economice București, pentru contributors.ro

Averile primilor 1.000 de miliardari ai lumii s-au întors la maximele dinaintea pandemiei în doar 9 luni, în timp ce avuția celor mai săraci oameni de pe glob și-ar putea reveni poate chiar într-un deceniu, este concluzia sintetică a celui mai recent raport al Oxfam International, o mișcare globală ce se luptă cu inegalitățile pentru a elimina sărăcia și nedreptatea. Problema fundamentală este că înainte de pandemie deja trăiam într-o lume caracterizată puternic de inegalitate și de decalaje de șanse între genuri sau rase umane.

La începutul acestui an, Parlamentul European adopta o Rezoluție referitoare la perspectiva de gen în perioada crizei și post-criză. Conform Rezoluției Parlamentului European din 21 ianuarie 2021 referitoare la perspectiva de gen în perioada crizei COVID-19, că pandemia afectează în mod disproporționat femeile în sfera socioeconomică, inclusiv venitul și rata lor de ocupare. PE subliniază faptul că munca la domiciliu nu este un substitut pentru îngrijirea copiilor sau pentru necesitatea de a furniza și de a avea acces la servicii de îngrijire a copiilor de calitate. PE invită statele membre să încurajeze bărbații, de exemplu prin măsuri de stimulare, să adopte formule flexibile de lucru și atrage atenția asupra situațiilor extrem de dificile cu care s-au confruntat părinții unici susținător ai familiilor monoparentale, dintre care majoritatea sunt femei (85%).

În urma raportului Oxfam, s-a ajuns la concluzia că perioada pandemică a adâncit sever inegalitatea, din multiple perspective. Riscurile de inegalitate au crescut la niveluri considerabile, luând în calcul că În ceea ce privește distribuția locurilor de muncă, în lume, femeile au cele mai multe locuri de munca afectate sever față de bărbați. Cea mai mare îngrijorare este la nivelul milioanelor de oameni, la nivel global, cu trai extrem de scăzut și care au avut preponderent locuri de muncă puternic afectate de pandemie. Ultimul aspect a crescut foametea globală ce afecta deja milioane de oameni din cauze climatice, economice și logistice.

Virusul cu care se confruntă omenirea se remarcă și din perspectiva inegalității. Contagiunea inegalității în perioada pandemică a fost în creștere cu siguranță. Din punct de vedere al activităților lucrative, inegalitatea sectorială și rasială s-a intensificat.  În sectoarele puternic afectate lucrează preponderent acele categorii de persoane vizate tocmai de inegalitate și de discriminare. Există o supra-reprezentare numerică a femeilor în sectoarele de servicii afectate de criză (turism, industria ospitalității, servicii de sănătate și sociale, evenimente culturale și artistice). Impactul semnificativ resimțit în aceste activități economice, mai ales la începutul pandemiei, a fost transpus într-o creștere a inegalității de gen, o multitudine de femei având un venit net profund în scădere. Se estimează că aproximativ 740 de milioane de femei lucrează în economia informală și că în prima lună a pandemiei au avut venituri mai mici chiar și cu 60%. Nici cifrele privind rata șomajului în rândul femeilor din sectoarele afectate nu sunt încurajatoare.

Mai mult, prezența ridicată a femeilor în sectoarele informale și în activitățile slab remunerate poate reprezenta un element de risc. Mai mult de 75% din munca de asistență socială neplătită sau două treimi din activitățile lucrative plătite la un nivel critic sunt realizate de femei. Sunt vizibile șansele de dezvoltare mult mai mici în rândul femeilor. Raportul recomandă în viitorul apropiat susținerea discriminării pozitive, încurajarea și susținerea dezvoltării tinerelor.

Tot din perspectiva economiei informale și a persoanelor ce desfășoară activități, precum comerțul ambulant, discutăm despre o situație delicată. Aceste sectoare tind să se expună la un risc sanitar mult mai ridicat, activitatea desfășurată fiind greu de realizat într-un sistem de tip “work from home” sau chiar distanțarea socială în anumite cazuri este greu de atins. Tocmai aceste grupuri de risc de persoane  din câmpul muncii se expun și la un risc sanitar suplimentare peste medie.

Banca Mondială a realizat o analiză prin care îndeamnă autoritățile să inițieze acțiuni de reducere a inegalității cât mai curând, pentru că mai târziu luarea acestor decizii ar putea să își facă efectele mult mai greu. Dacă o serie de decizii ar fi luate acum, la nivel local pe tot globul, s-ar putea reveni la nivelul de inegalitate de dinainte de pandemie în cel mult 3 ani. Dacă anumite măsuri de reducere a inegalității nu vor fi luate la timp, atunci putem spune că suntem doar la începutul unei adânciri considerabile a inegalității pe glob.

Din chestionarul Oxfam adresat economiștilor reiese că 87% dintre aceștia consideră că această pandemie va aduce o creștere semnificativă a inegalității la nivel de venituri, 78% cred că va avea loc o creștere a inegalității la nivel de avere, 56% dintre economiști cred că se va accentua inegalitatea între genuri și 66% sunt de părere că vă avea loc o creștere și a inegalității rasiale.

Rapoartele amintite susțin că avem o situație de regres, ce trebuie oprită. În perioada pandemică aspectele vitale privind egalitatea de gen sunt puse la sacrificiu. Privirea generală asupra femeii de a realiza “treburile casei” a existat din totdeauna, însă în pandemia această idee s-a potențat. Putem observa lipsa unui echilibru a responsabilităților între soț și sotie în familie pe durata pandemiei.  Își face prezența asimetria implicării în activitățile de familie a membrilor acesteia. Activitățile casnice, îngrijirea și supravegherea copiilor sunt preponderent realizate de femei. Mai mult, odată cu revenirea economică și cu relaxarea restricțiilor, în ceea ce privește responsabilitățile în cadrul familiei,  lucrurile nu se întorc la situația pre-pandemică. Deși multe femei înaintea pandemiei nu lucrau de acasă, odată cu revenirea situației la normal, în rândul femeilor există tendința de a rămâne acasă, pentru a îngriji gospodăria și a asista membrii familiei, chiar dacă înainte acest lucru nu se întâmpla.

Ca soluții pentru estomparea inegalității raportul Oxfam recomandă creșterea calității serviciilor publice și a serviciilor de protecție socială, realizarea unor planuri, bine puse la punct, de menținere a  economiei și de protejare a populației cu venituri scăzute în situații de urgență. Calitatea serviciilor publice, implementarea unor activități și proiecte sociale sunt factori care cu siguranță pot reduce inegalitatea. Însă ce este cu adevărat cel mai important și dificil este schimbarea mentalităților și încurajarea unor noi norme sociale, în defavoarea normelor sociale tacite existente care dezavantajează femeia activă social și economic.

În România, grupul de inițiativă în politici publice VERTIK susține necesitatea unui set de măsuri de politică publică care tind să rezolve aceste consecințe ale inegalității:

– reglementarea mai precisă a drepturilor angajaților în regim de telemuncă ce lucrează de acasă, preponderent femei;

– alocarea de resurse bugetare, inclusiv prin PNRR pentru investiții urgente în infrastructura socială și de îngrijire (creșe, grădinițe, cămine pentru bătrâni, etc) pentru a permite angajarea cu normă întreagă și implicarea în antreprenoriat al femeilor casnice;

-stimularea integrării mai largi a femeilor pe piața muncii în sectoarele viitorului, dominate numeric de bărbați și mai bine plătite (STEM/IT/High Tech TEA/AI/R&D) pentru recalificarea unei părți din femeile ce lucrează acum în economia informală sau în sectoarele de servicii grav afectate de pandemie;

-stimularea antreprenoriatului în rândul femeilor prin finanțări și creditare dedicate.