Datoria publică a trecut de 50% din PIB. Prin lege, Guvernul trebuie să prezinte măsuri de reducere a ei
Datele Ministerului de Finanțe arată că datoria publică a României a depășit, în premieră, pragul de 50% din Produsul Intern Brut (PIB), în ianuarie și februarie, în contextul în care România a primit și un împrumut major din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care a afectat acest indicator, potrivit Profit.ro. În conformitate cu legea responsabilității fiscal-bugetare, Guvernul trebuie astfel să vină cu o serie de măsuri de reducere a ponderii sale în PIB.
Conform legii, dacă a depăşit 50%, dar este sub 55%, Guvernul trebuie să prezinte public şi să aplice în cel mai scurt timp un program pentru reducerea acesteia. Programul trebuie să cuprindă şi măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public.
Totuși, Guvernul ar putea să nu aplice totuși astfel de măsuri nepopulare dacă invocă manifestarea unor “circumstanțe extraordinare” și dacă neaplicarea “nu periclitează sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu și lung”, prevede legea. De asemenea, autoritățile își dau de mulți ani derogări frecvente de la legea responsabilității fiscal-bugetare, inclusiv pentru proiecte de buget sau rectificări, astfel că nu ar fi exclus să procedeze similar și acum, mai notează sursa citată.
Ca valoare, datoria publică se ridică la 596,8 miliarde lei. Cea mai mare parte, respectiv 579,1 miliarde lei este pe termen mediu şi lung.
Indicatorul ponderii datoriei guvernamentale ca procent în PIB prognozat pentru sfârşitul anului 2022 este de 49,9 % din PIB, calculat pe baza creşterii economice de 4,3% prognozate pentru anul 2022 şi nivelului deficitului bugetului general consolidat de 5,84% din PIB. Asta deși economiștii și instituțiile financiare internaționale au început să reducă puternic această prognoză, spre 2% sau chiar sub acest prag, în special din cauza războiului din Ucraina.
Potrivit documentului publicat de Finanțe, împrumutul de 1,9 miliarde de euro sub formă de prefinanțare din PNRR a avut un impact asupra nivelului datoriei publice.
”Datoria guvernamentală brută la sfârșitul lunilor ianuarie și februarie 2022, raportată la PIB-ul anului 2021 conform metodologiei UE, include pre-finanțarea componentei de împrumut pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dar și datoria contractată pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat pentru anul 2022”, arată documentul.
Datoria României a crescut accelerat ca sumă netă, în ultimii ani, în contextul unor deficite din ce mai în ce mai mari, pe fondul majorării continue de salarii și pensii. Aceste creșteri nu au putut fi susținute din creșteri ale veniturilor, așa că au fost necesare împrumuturi pentru a le plăti.
Consiliul Fiscal atrăgea atenția la începutul anului trecut că ponderea cheltuielilor cu salariile, pensiile și asistența socială a ajuns la 94,3% din veniturile bugetului de stat.









