De ce scade prețul aurului pe măsură ce inflația crește? Mitul protecției împotriva inflației

Aurul se îndreaptă spre a patra scădere lunară consecutivă, chiar dacă inflația din SUA atinge cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Iată de ce ratele mai mari ale dobânzilor, și nu inflația, determină acum prețul aurului, potrivit Euronews.

Se spune că aurul este activul pe care îl cumperi atunci când prețurile cresc vertiginos.

Cu toate acestea, inflația din SUA se află la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, iar aurul se îndreaptă spre a patra scădere lunară consecutivă, situându-se cu aproximativ un sfert sub maximele istorice înregistrate în ianuarie 2026.

Metalul care ar trebui să vă protejeze de inflație are, deocamdată, efectul opus.

Ce se întâmplă? Răspunsul dezvăluie o concepție greșită esențială despre aur și explică de ce acest metal prețios nu este întotdeauna protecția împotriva inflației pe care mulți o consideră a fi.

Aurul are de suferit din cauza ratelor mai mari ale dobânzii și a creșterii profiturilor

Punctul de plecare este ceea ce aurul nu este. Acesta nu oferă niciun cupon, ca o obligațiune, și niciun dividend, ca o acțiune.

Acest lucru face ca aurul să fie extrem de sensibil la randamentele disponibile în alte investiții.

Atunci când obligațiunile de stat nu oferă aproape niciun randament, deținerea unei cantități de metal prețios te costă foarte puțin. Când obligațiunile oferă un randament real, costul de oportunitate al deținerii aurului crește, iar cumpărătorii ezită.

Aceeași logică se aplică și acțiunilor. Atunci când economia generează profituri, companiile se dezvoltă și își majorează dividendele, iar, din nou, costul deținerii aurului crește.

Acesta este tocmai scenariul pe care piețele îl prețuiesc în prezent. În primul trimestru al anului 2026, profitul pe acțiune al companiilor din indicele S&P 500 a crescut cu 25% față de anul precedent, iar analiștii se așteaptă ca creșterea anuală a profiturilor să se mențină la două cifre până în ultimul trimestru al anului 2027.

În același timp, inflația este impulsionată în sus de șocul energetic legat de conflictul cu Iranul și de efectele persistente ale tarifelor.

Băncile centrale răspund prin menținerea unei politici monetare restrictive.

Banca Centrală Europeană a majorat deja ratele dobânzilor în iunie, iar atenția s-a îndreptat către Rezerva Federală, sub conducerea noului său președinte, Kevin Warsh.