Închide

De teama Rusiei, balticii cer prezență militară permanentă a americanilor pe teritoriile lor

Avatar
Latvija Nato

Jens Stoltenberg, la Riga. Sursa foto: Twitter / Oana Lungescu.

Timp de citire: 2 minute

Ministrul Apărării din Letonia, Artis Pabriks, a declarat luni că Letonia are nevoie de o prezenţă militară permanentă a Statelor Unite pe teritoriul său, pentru a descuraja acțiunile ostile ale Rusiei, dorind totodată să îşi consolideze securitatea națională cu ajutorul sistemelor americane de rachete Patriot, potrivit agenției Reuters, citate de publicația Euractiv.com.

Declarațiile au fost făcute în timpul vizitei în Letonia a Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg, care a inspectat trupele aliate din ţara baltică.

De asemenea, secretarul de stat al SUA Antony Blinken era așteptat în capitala Letoniei, Riga, luni seara, pentru a participa la o întâlnire cu 29 de omologi din NATO, programată pentru marți.

Alianţa este îngrijorată de consolidarea trupelor armatei ruse la graniţele Ucrainei.

”Avem nevoie de asistenţă internaţională suplimentară. Ne-am dori să avem o prezenţă militară permanentă a Statelor Unite în ţara noastră. Şi apărarea maritimă, şi cea aeriană înseamnă, presupun practic sisteme de rachete sol-aer precum Patriot”, a declarat Pabriks.

Trupele NATO au efectuat aplicaţii de luptă într-o pădure letonă acoperită deja de zăpezi, cu tancuri camuflate şi muniţie de război, în care 1.500 de soldaţi au simulat un exercițiu în care stăvileau un atac asupra Rigăi, prin oprirea înaintării unui adversar neidentificat la nord de oraş.

”Descurajarea este esenţială”, a spus locotenent-colonelul canadian John Benson, comandantul grupului de luptă NATO din Letonia.

Problema Coridorului Suwałki

Determinată de anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 şi de sprijinul Moscovei pentru separatiştii din estul Ucrainei, NATO a desfăşurat din iulie 2017 patru grupuri de luptă multinaţionale pentru apărarea Poloniei şi a statelor baltice – Lituania, Letonia şi Estonia.

De cealaltă parte, Moscova susține că nu are intenţia de a invada Ţările Baltice sau Polonia şi acuză NATO că destabilizează Europa prin apropierea trupelor de graniţele Rusiei.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că nu există ”nicio ameninţare iminentă” împotriva NATO.

În mai, Rusia a desfăşurat 100.000 de militari la graniţa cu Ucraina, cel mai mare număr de la anexarea Crimeei în 2014, potrivit oficialilor occidentali.

NATO a anunțat că luna aceasta a existat o altă desfășurare militară de amploare la graniţa cu Ucraina, de dimensiuni asemănătoare.

Țările Baltice sunt percepute drept cel mai vulnerabil flanc al NATO, în condițiile în care sunt legate de restul teritoriilor Alianţei doar printr-un coridor terestru lat de aproximativ 60 km între Polonia şi Lituania, cunoscut sub numele de coridorul Suwałki, după numele celei mai mari localități poloneze din zonă.

Experţii militari avertizează că Rusia, prin Belarus, ar putea captura acest coridor, obţinând ieșire pe uscat către enclava sa puternic militarizată Kaliningrad, de la Marea Baltică.

Câtă vreme trupele americane sunt staţionate în Germania, balticii se tem că acestea ar putea să nu ajungă suficient de repede în Ţările Baltice, în cazul unui astfel de atac, spun experţii.

”În acest moment asistăm la un revizionism rusesc, iar din această perspectivă nu mai putem întârzia”, a spus Pabriks, referindu-se la o declaraţie mai veche a preşedintelui Vladimir Putin, potrivit căreia, dacă ar avea șansa de a modifica istoria modernă a Rusiei, ar întoarce soarta prăbuşirii Uniunii Sovietice.

scroll to top