Decizie istorică: CJUE anulează ajutorul de stat pentru construirea centralei nucleare rusești din Ungaria

Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a anulat joi decizia Comisiei Europene de a aproba ajutorul de stat acordat de Ungaria pentru construirea a două noi reactoare nucleare în cadrul centralei nucleară de la Paks-2, în sudul Ungariei, care urmau să fie puse în funcțiune cu ajutorul corporației rusești Rosatom, transmite Financial Times, care citează un comunicat al instanței europene.

Singura centrală nucleară aflată în funcțiun în Ungaria este situată la 5 kilometri de orașul Paks, pe malul Dunării, în sudul Ungariei, la 100 kilometri de Budapesta.

Prin decizia sa, CJUE a anulat o hotărâre dată în primă fază de Tribunalul UE, a doua instanță supremă din Uniunea Europeană, care inițial respinsese acțiunea Austriei împotriva deciziei Comisiei Europene.

Conform deciziei instanței, Comisia Europeană nu a justificat suficient decizia sa din 2017, care a aprobat contractele directe ale Budapestei cu Rosatom, fără a organiza o licitație publică.

”Comisia ar fi trebuit să stabilească dacă această decizie directă, luată fără a organiza o licitație publică, a respectat normele UE privind achizițiile publice. Comisia a concluzionat că această decizie nu a fost suficient justificată”,

citează FT decizia instanței.

Austria, o țară care s-a opus îndeobște utilizării energiei nucleare, a contestat în 2015 decizia de aprobare a Comisiei în fața Tribunalului UE. În cazul specific al centralei Paks II, Viena a criticat contractul fără licitație acordat unui singur constructor rus, considerându-l ilegal și apreciind că semnarea sa constituie o amenințare la adresa concurenței loiale pe piața energetică europeană.

Prin hotărârea anterioară din 30 noiembrie 2022, Tribunalul a respins acțiunea. Prin urmare, Austria a formulat un recurs la CJUE.

Ca atare, CJUE a anulat acum hotărârea pronunțată de Tribunalul Uniunii Europene în această cauză, precum și decizia Comisiei Europene de aprobare a ajutorului acordat de Ungaria pentru dezvoltarea a două noi reactoare nucleare pe amplasamentul centralei nucleare Paks, construită în epoca sovietică.

CJUE consideră în special că, în mod contrar celor statuate de Tribunal, Comisia Europeană nu se putea limita la a verifica dacă ajutorul în cauză este conform cu reglementarea Uniunii în materie de ajutoare de stat, ci ar fi trebuit, de asemenea, să verifice dacă atribuirea directă a contractului de construire a celor două noi reactoare nucleare este conformă cu reglementarea Uniunii în materie de achiziții publice.

”În condițiile în care construirea celor două reactoare făcea parte din obiectul ajutorului de stat și atribuirea directă a contractului de construire unei întreprinderi ruse era indisolubil legată de acest obiect, Comisia ar fi trebuit să verifice dacă această atribuire directă, fără o procedură de cerere de ofertă publică, este conformă cu normele Uniunii privind achizițiile publice”,

susține CJUE.

Guvernul de la Budapesta și-a anunțat intenția de a continua implementarea proiectului.

Ministrul Afacerilor Europene, János Bóka, a subliniat că

”… instanța nu a considerat proiectul incompatibil cu normele privind achizițiile publice, ci doar a considerat nesatisfăcătoare justificarea acestuia”.

El a adăugat că nu există nicio bază juridică pentru suspendarea investițiilor în Paks în ritmul actual.

Comisia Europeană s-a abținut să comenteze aparatul deciziei, menționând că ”va examina cu atenție decizia și va lua în considerare pașii suplimentari”.

Proiectul Paks-2 prevede construirea a două unități de producere a energiei electrice cu o capacitate de 1.200 MW fiecare, cu reactoare de tip VVER-1200. Acordul dintre Rusia și Ungaria a fost semnat în 2014, costul total al proiectului fiind estimat la 12,5 miliarde de euro. Rusia oferă un împrumut de 10 miliarde de euro, iar Ungaria investește 2,5 miliarde de euro din bugetul de stat.

Noile unități electrice urmează să înlocuiască patru reactoare existente, de fabricație sovietică, care funcționează din anii 1980.

Licențele de funcționare pentru aceste patru unități vor expira treptat între 2032 și 2037.

După punerea în funcțiune a noilor reactoare, la începutul anilor 2030, capacitatea centralelor nucleare maghiare va crește de la 2.000 la 4.400 MW, iar ponderea centralelor nucleare în balanța energetică a țării va ajunge la 70%. Acest lucru va permite Ungariei să abandoneze complet importurile de energie electrică.

Proiectul s-a confruntat în repetate rânduri cu dificultăți, inclusiv cu sancțiuni americane împotriva Gazprombank, prin care s-au efectuat unele plăți. Cu toate acestea, în iunie 2025, administrația președintelui american Donald Trump a ridicat sancțiunile legate de investițiile în proiectul nuclear de la Paks-1.

Proiectul este implementat de compania de inginerie Atomenergoproekt din Nijni Novgorod (parte a Rosatom), cu implicarea unor subcontractanți internaționali, inclusiv companii franceze și germane.