Închide

Dilema Euronews: Cât de mult va conta apatia electoratului român la alegerile din pandemie?

Avatar
Romania Election Posters 800x450

Sursa foto: Robert Ghement/EPA/EFE/Euractiv.com

Timp de citire: 4 minute

Postul pan-european de televiziune Euronews face o avancronică amplă a alegerilor parlamentare care au loc în România în acest weekend. O întrebare retorică urmărește ca un fir roșu analiza: în ce măsură apatia electoratului român, chemat la vot în toiul pandemiei de coronavirus, va fi elementul crucial care va decide rezultatul alegerilor?

Scurtă trecere în revistă a istoriei politice recente a României

Premierul român Ludovic Orban a ținut prima pagină a presei europene acum 12 ani când îl compara pe președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, cu Sauron, liderul din Mordor, personaj malefic din ”Stăpânul Inelelor” al lui JRR Tolkien. La acea vreme, Orban ocupa, pentru o perioadă de opt luni, fotoliul de ministru al transporturilor într-un guvern similar celui de acum, de scurtă durată, aclătuit de Partidul Național Liberal (PNL).

Câteva luni mai târziu, PNL a primit o bătaie cruntă în alegeri, însă Orban a reușit să-și păstreze locul de parlamentar de București.

Urmau să treacă aproape zece ani până când Orban a devenit liderul PNL, iar contextul acestei afirmări politice a fost o altă bătaie cruntă într-o cursă electorală. La alegerile din 2016, Partidul Social Democrat (PSD), rivalul principal al PNL, condus la acea vreme de Liviu Dragnea, a măturat scena politică și a câștigat 45,5% din voturi.

PNL, sub conducerea Alinei Gorghiu, a obținut mai puțin de 20%, președinta partidului și-a dat demisia, iar Orban a fost cea care a înlocuit-o, cu un scor de 78% din voturi la alegerile pentru conducerea partidului.

Ascensiunea lui Orban, din postura unui lider politic relativ marginal al partidului său de centru-dreapta, până la funcția de prim-ministru al României, doar doi ani mai târziu, nu are prea mult de-a face cu propriile sale veleități politice, ci, mai degrabă, cu colapsul spectaculos al PSD.

După ce și-a condus partidul la victoria din alegerile din 2016, Dragnea a fost pus sub acuzare pentru corupție și, doi ani mai târziu, a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare. Între timp, încercarea puterii PSD de a modifica codul penal al țării a dus la proteste stradale masive.

În 2019, prăbușirea guvernului Viorica Dăncilă, înlocuitoarea lui Dragnea, a înlesnit numirea lui Ludovic Orban în funcția de premier de către președintele Klaus Iohannis. Orban a condus o coaliție care a votat guvernul formată din trei partide: partidul său – PNL, Partidul Mișcarea Populară (PMP, creștin-democrat) și USR-Plus, un partid-coaliție format din două partide mai mici, liberale, cu o agendă europeană puternică.

Alegerile în era COVID-19

În ciuda pandemiei de COVID-19 și a votului de neîncredere pe care l-a primit din partea Parlamentului la începutul acestui an, guvernarea Orban a rezistat. Pe 6 decembrie, se va confrunta cu primul său test al susținerii publice, mai degrabă decât al susținerii politice, întrucât românii vor merge la urne la primele alegeri parlamentare din 2016 încoace.

Orban și Iohannis, președinte susținut de PNL, au respins solicitările de amânare a alegerilor până în 2021, susținând că măsurile de securitate sanitară, care restricționează circulația persoanelor, cu excepția călătoriilor esențiale, ar asigura stoparea creșterii numărului de cazuri de infectări după scrutin.

Dar, în ciuda protestelor în masă și a scandalului de corupție care a implicat PSD, nici Orban, nici Partidul Național Liberal (PNL) nu au generat mult entuziasm în România în perioada scursă de la preluarea mandatului. Prin urmare, interesul publicului pentru alegerile de duminică este destul de limitat.

Radu Magdin, analist politic român, a declarat pentru Euronews că prezența la vot ar putea atinge un minim istoric, în jur de 30% din totalul alegătorilor înregistrați, comparativ cu 39,5% în 2016. Acest lucru ar fi cauzat, parțial, de pandemia de COVID-19, dar reflectă și o stare de dezamăgire a alegătorilor.

”Oamenii sunt, în mod evident, preocupați de COVID-19 și de consecințele sale asupra stării de sănătate și a economiei, dar mulți sunt, de asemenea, dezamăgiți de ceea ce au de oferit PSD și PNL”,

a spus Magdin.

Ultimele calcule politice înaintea votului

Deși președintele Iohannis este apropiat al PNL (și fost lider al partidului), constituția dictează numirea unui prim-ministru din cadrul partidului care câștigă majoritatea voturilor sau este cel mai probabil să poată forma un guvern de coaliție care să adune sprijinul parlamentului.

Cu cât se apropie mai mult ziua votului, cu atât negocierile politice se poartă cu mai multă îndârjire pentru a putea forma o coaliție viabilă de guvernare, mai ales că știrile din ultimele săptămâni anunță tot mai multe divergențe între cele trei partide care formează actuala coaliție de guvernare a lui Orban.

Mai mult, în ciuda prăbușirii zgomotoase a PSD-ului, între 2016 și 2019, partidul își păstrează o bază largă de sprijin.

”PSD pare într-o poziție slabă și izolată, dar are încă rădăcini puternice la nivel local”, a spus Magdin.

În ultimele zile, Iohannis a contestat ideea neutralității prezidențiale atunci când vine vorba de numirea unui prim-ministru, fiind, probabil, foarte încrezător că actuala coaliție a lui Orban poate câștiga suficiente locuri în Parlament pentru a forma un nou guvern după scrutinul de duminică.

Este posibil să aibă dreptate: chiar și cele mai optimiste așteptări ale PSD nu prevăd că va câștiga mai mult de 25% din votul național.

*Text tradus și adaptat după analiza Euronews. Intertitlurile aparțin redacției.

scroll to top