Guvernul de la Helsinki ar putea decide în următoarele zile creșterea accizelor la băuturile alcoolice de la începutul anului viitor, în încercarea de a crește veniturile bugetare, în contextul în care consumul transfrontalier de alcool s-a domolit pe fondul scăderii mobilității persoanelor în timpul pandemiei cu coronavirus. Dar, de îndată ce restricțiile au fost ridicate, setea finlandezilor le-a îndreptat din nou pașii spre vecinul eston de la sud, iar planurile din birourile guvernamentale ar putea fi date peste cap.
Ministrul centrist de Finanțe finlandez, Matti Vanhanen, estimează că surplusul adunat la buget din această creștere ar putea ajunge la 50 de milioane de euro pe durata actualului mandat al cabinetului condus de Sanna Marin, potrivit agenției naționale de presă finlandeze Suomen Tietotoimisto (STT).
Deciziile privind majorarea accizelor trebuie luate rapid pentru ca acestea să intre în vigoare la începutul anului viitor, potrivit principiului previzibilității fiscale pe care se bazează politicile fiscal-bugetar ale Executivului de la Helsinki. Anul trecut, guvernul finlandez nu a majorat accizele, iar programul guvernamental în vigoare nu oferă termene detaliate pentru modificarea taxării băuturilor alcoolice.
Dincolo de veniturile la buget, modificările în domeniu vor trebui făcute luând în considerare cantitățile de alcool pe care finlandezii le aduc acasă din alte state. Din cauza restricțiilor de călătorie cauzate de coronavirus, respectivele cantități au fost practic inexistente în ultimele luni. Finlandezii sunt clienți fideli ai magazinelor de profil din Estonia, unde alcoolul este mult mai ieftin. Pe de altă parte, Finlanda este, la rândul său, o destinație preferată de vecinii de peste Marea Baltică, suedezii preferând să călătorească scurt până în orașele-port de pe malul estic al Balticii, în special Turku, pentru a se aproviziona cu băuturi alcoolice mai ieftine, beneficiind și de magazinele duty-free de pe ambarcațiunile turistice care cutreieră marea. Dar, între timp, suedezii nu mai sunt bine primiți în Finlanda, din cauza politicii relaxate privitoare la gestionarea crizei sanitare, așa că vânzările transfrontaliere pe această direcție sunt în continuare zero.
Un același tip de turism se petrece și între țările baltice, de la nord la sud. Estonii cumpără alcool din Letonia, iar letonii din Lituania, urmărind de fiecare dată prețul mai mic.
Șah dinspre Tallinn
Într-o mișcare strategică, în iulie anul trecut, Estonia a scăzut cu 25% ratele accizelor la alcool, pentru a reduce comerțul transfrontalier de la frontiera de sud, cu Letonia. Drept urmare, prețurile la bere, cidru și alte băuturi slab alcoolice au scăzut cu aproximativ 2 euro pe ladă. Desigur că această decizie a Tallinn-ului a deschis și mai tare apetitul finlandezilor la ”călătorii de plăcere” în Estonia.
Alcoolul achiziționat din străinătate a reprezentat aproape 14% din totalul cheltuielilor finlandeze pentru alcool anul trecut. O mare parte din această sumă este adusă din Estonia, iar volumul de alcool achiziționat din Letonia a crescut și el în ultimii doi ani.
Profilul consumatorului transfrontalier Estonia⇒Finlanda s-a schimbat fundamental anul trecut. Finlandezii au adus acasă din Estonia mai multe băuturi alcoolice slabe, în vreme ce cantitatea de băuturi alcoolice tari a scăzut, după cum reiese dintr-un raport al Institutului Național Finlandez pentru Sănătate și Asistență Sanitară. În acest interval, numărul cumpărătorilor transfrontalieri de alcool a rămas neschimbat.
Tradusă în alcool pur, cantitatea de alcool adusă de finlandezi din străinătate a scăzut cu 12,4%. În volume, cantitățile au crescut cu 1,5%.
Creșterea cantității s-a datorat în principal creșterii importurilor de bere cu aproape 15%. De asemenea, au crescut importurile de vinuri și băuturi ușoare, această tendință accelerându-se în special spre sfârșitul anului.
În contrapartidă, în Finlanda, vânzările de alcool au scăzut anul trecut. De asemenea, în prima jumătate a anului, vânzările au scăzut cu 8% în volume și cu 3,3% în alcool pur, conform statisticilor de vânzări din perioada ianuarie-aprilie 2020 ale lui Autorității Naționale de Supraveghere a Sănătății și Bunăstării din Finlanda (Valvira).
Potrivit datelor autorităților de la Helsinki, consumul total de băuturi alcoolice în Finlanda a scăzut anul trecut, deși, după intrarea în vigoare a modificărilor la Legea Alcoolului, în 2018, băuturile alcoolice cu cel mult 5,5% conținut de alcool pur sunt acceptate în magazinele alimentare (pragul anterior era de 2,8%).
Turiști mai puțini, dar sete mai mare
Ca urmare a restricțiilor de călătorie impuse astă-primăvară, aproape nici o moleculă de alcool nu a fost importată în Finlanda de către pasageri individuali. Când restricțiile au fost ridicate, finlandezii s-au reapucat să cumpere alcool din Estonia, dar numărul acestora a scăzut semnificativ față de perioada de dinaintea crizei sanitare. În iunie, numărul cetățenilor finlandezi care au vizitat Estonia a fost de doar o treime comparativ cu aceeași lună a anului trecut.
Chiar și așa, vânzările uriașului magazin Superalko situat în Portul Tallinn, unde o bună parte a clienților sunt finlandezi, sunt comparabile cu cele din vara trecută, potrivit lui Imre Poll, CEO-ul companiei care se ocupă cu vânzarea en-gros și en-detail de băuturi alcoolice, după ce pe timpul restricțiilor vânzările scăzuseră cu 20 până la 30%.
Vânzările au revenit la niveluri obișnuite după ce frontiera finlandeză-estoniană a fost redeschisă în iunie. La jumătatea lunii iunie, cerința de carantină la sosirea în Finlanda din Estonia a fost ridicată, iar numărul clienților din Superalko a crescut de atunci.
