Închide

Directiva UE pe care nu o respectă nimeni. Cum a ratat România șansa să devină elevul-model?

Avatar
Whistleblower
Timp de citire: 5 minute

Nici măcar o singură țară din Uniunea Europeană nu a reușit să respecte termenul de 17 decembrie 2021, fixat pentru transpunerea în legislația națională a Directivei privind avertizorii de integritate (”whistleblowers”), menită să sporească protecția celor care raportează autorităților competente încălcări ale legislației UE, scrie Euractiv.com. La un moment dat, România era dată drept exemplu pozitiv în această cauză, însă, între timp, procesul legislativ trenează fără vreun motiv, iar proiectul de lege zace ascuns în vreun sertar.

În aprilie 2018, Comisia Europeană a prezentat un pachet de inițiative, inclusiv o Directivă dedicată, privind protejarea avertizorilor de integritate. Directiva a fost adoptată la 23 octombrie 2019 și a intrat în vigoare două luni mai târziu. Statele membre au avut timp până vinerea trecută să o transpună în legislația națională.

Directiva a fost gândită în scopul creșterii protecției avertizorilor de integritate, din cauza abordării ”neuniforme și fragmentare” la nivel național, spunea la acea vreme Comisia, adăugând că ”denunțătorii sunt adesea descurajați să raporteze în legătură cu preocupările lor în materie de integritate, de teama eventualelor represalii”.

”Denunțătorii sunt oameni curajoși dispuși să scoată la iveală activități ilegale – adesea cu un mare risc pentru cariera și mijloacele lor de existență – pentru a proteja publicul de fapte aflate sub incidența legii. Ei merită recunoaștere și protecție pentru acțiunile lor curajoase. Fac un apel statelor membre să transpună fără întârziere noile reguli”, declara Věra Jourová, vicepreședintele Comisiei, comisarul european pentru valori și transparență.

Pachetul de inițiative creează un cadru juridic cuprinzător pentru avertizorii de integritate, inclusiv crearea de canale accesibile pentru raportarea eventualelor fapte ilicite, consolidarea obligației de confidențialitate, interzicerea represaliilor împotriva avertizorilor de integritate și stabilirea unor măsuri de protecție specifice.

Din 27 de state membre, în 24 procesele legislative de transpunere a Directivei sunt în curs de desfășurare, iar în celelalte trei acestea nici măcar nu au început, conform datelor prelucrate de EU Whistleblowing Monitor.

Ce fac statele membre?

Germania nu a transpus încă directiva, dar noul guvern de coaliție a promis că va ”pune accentul” pe abordarea aceste probleme. Noul Cabinet a transmis că dorește să o transpună într-un mod ”practic și eficient din punct de vedere legal”, a declarat un purtător de cuvânt al Executivului de la Berlin vineri (17 decembrie). Un proiect în acest sens va fi prezentat cât mai curând posibil, a adăugat acesta.

Guvernul anterior nu a reușit să implementeze legislația din cauza unui impas între partenerii de coaliție conservatori (CDU/CSU) și social-democrați (SPD).

Un proiect de lege prezentat de ministrul justiției de atunci Christine Lambrecht (SPD) a fost considerat prea amplu de conservatori. Lambrecht și-a propus să treacă dincolo de cerințele UE și să protejeze avertizorii de integritate care raportează nu doar încălcări ale legislației europene, cum prevede Directiva, ci și ale legislației naționale, însă partenerii de coaliție nu au fost de acord.

Slovenia nu a transpus directiva și nici măcar nu a fost supusă consultării publice, proces care durează cel puțin o lună. La începutul lunii decembrie, Ministerul Justiției a declarat că proiectul de lege cu pricina face obiectul unei ”coordonări interdepartamentale”, urmărind să îl trimite spre Parlament până în primăvară.

În Croația, guvernul a trimis propunerea de lege în procedură parlamentară, dar, întrucât Parlamentul de la Zagreb a intrat deja în vacanță, este puțin probabil să se întâmple ceva important în acest sens până în februarie.

În Cehia, autoritățile nu au respectat termenul-limită, iar ONG-urile locale de profil au cerut noului guvern să implementeze Directiva cât mai curând posibil. În plus, protecția avertizorilor de integritate și reforma necesară legată de Directivă este inclusă în Planul Național de Redresare al Cehiei, așa cum a fost acesta aprobat de Comisia Europeană.

Lista țărilor care încă nu au implementat directiva, dar procesul legislativ este într-o anumită fază de implementare cuprinde și Belgia, Malta, Polonia și Spania.

Ciprul, Ungaria și Luxemburgul nici măcar nu au dat semne de începere a unui proces legislativ.

România, la un pas de a ajunge în avangarda europeană în materie de protecție a avertizorilor de integritate

Un caz aparte este România.

În primăvara acestui an, guvernul României de la acea vreme a elaborat un proiect de lege, discutat cu societatea civilă și cu mediul de afaceri, și l-a pus în dezbatere publică. Procesul de consultare a tuturor părților implicate, încă din timpul procesului de elaborare a primului draft al legii, a fost dat drept exemplu pozitiv.

Domeniul de aplicare a proiectul de lege a fost apreciat ca ceva mai cuprinzător decât cel din Directiva europeană, în sensul ca măsurile să nu se aplice doar unor domenii, ci pentru nerespectarea prevederilor legale din toate domeniile, fără să se restrângă doar la încălcările legislației europene.

Stephen M. Kohn, președintele Consiliului de administrație al National Whistleblower Center (NWC), un ONG de profil din Statele Unite, recunoscut drept etalon în materie, spunea în aprilie 2021:

”Protecția avertizorilor de integritate și prevederile privind recompensele pentru aceștia, așa cum sunt prezentate în acest act legislativ de importanță critică, va face din legislația românească pentru avertizorii de integritate un model de urmat de celelalte națiuni. Acest proiect de lege transpune cu dibăcie Directiva europeană, preluând opinii ale experților și studii științifice de înaltă ținută. Dacă va fi adoptată, avertizorii de integritate din România vor deveni cel mai puternic asset anticorupție al țării.”

De atunci și până la finalul lunii trecute, nu au mai existat niciun fel de informații despre parcursul textului de lege.

Abia pe 24 noiembrie 2021 a fost depus un proiect de lege la Camera Deputaților, care cuprinde câteva modificări față de proiectul prezentat de Ministerul Justiției, inclusiv un set de principii care vor guverna protecția raportărilor privind încălcările legii.

Săptămâna trecută, proiectul a primit avizele obligatorii din partea Consiliului Economic și Social și a Consiliului Legislativ.

Guvernul avea termen până luni, 20 decembrie 2021, să trimită punctul de vedere, de asemenea obligatoriu. Nu l-a trimis.

Perspectiva adoptării legii este îndepărtată, calendarul este incert, mai ales că, după eventuala adoptare în Camera Deputaților, proiectul va ajunge la Senat, în calitate de cameră decizională, iar pentru intrarea în vigoare va mai fi necesară promulgarea de către președintele Iohannis.

O trecere în revistă a prevederilor textului de lege a fost prezentată de Avocat.net.

Ce prevede Directiva europeană?

Conform Directivei, fiecare companie sau organism public cu cel puțin 250 de angajați trebuie să își implementeze propria politică de raportare în legătură cu avertizările de integritate. Din 2023, se va aplica și entităților cu un număr de angajați peste 50.

Directiva acoperă dezvăluirea încălcărilor legislației UE în domenii precum serviciile financiare, achizițiile publice, siguranța și conformitatea produselor, mediul, securitatea radiațiilor și securitatea nucleară, bunăstarea animalelor, respectarea confidențialității datelor personale, sănătatea publică, ajutoarele de stat și dreptul concurenței, printre altele.

Avertizorii care raportează aceste încălcări vor fi protejați de represalii precum concedierea, suspendarea, retrogradarea și orice alt fel de consecință negativă din perspectivă profesională. Această protecție este extinsă oricărui angajat, antreprenor, acționar sau furnizor.

Denunțătorii sunt obligați să urmeze o procedură de alertare în trei etape, pornind de la o alertă internă, urmată de o alertă către autorități, dacă nu se iau măsuri interne în termen de trei luni, și, în final, dacă nu se întâmplă nimic, o dezvăluire completă făcută public prin presă sau în alte moduri.

Directiva a fost supusă unor critici intense, în principal legate de acest proces în trei etape. În februarie 2019, 77 de organizații independente de presă și anticorupție au declarat că Directiva ”nu este suficient de bună”, întrucât nu garantează protecție la nivel înalt pentru avertizori. Organizațiile au mai acuzat că procesul ar putea împiedica mass-media să joace un rol vital în descoperirea faptelor grave și în tragerea la răspundere a celor care comit fapte de corupție.

În plus, au existat îngrijorări că, de fapt, chiar ar descuraja avertizorii să vorbească, de teama represaliilor. Sistemul gândit prin Directivă, au spus criticii acesteia, îi pune pe avertizori în situația de a fi nevoiți să raporteze abaterile chiar celor care ar fi putut să le faciliteze sau să participe la acestea.

ONU și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, un organ internațional de supraveghere a drepturilor omului, au cerut ambele protecție sporită asigurată de Directivă, precum și ca avertizorii să poată dezvălui faptele ilicite în modul pe care îl consideră a fi cel mai potrivit, fără să fie nevoiți să treacă prin cele trei faze.

scroll to top