Doar 1 din 25 de suedezi mai fumează zilnic. Comisia Europeană împinge continentul pe direcția opusă
Suedia atinge un prag fără precedent în sănătatea publică: doar 3,7% dintre adulți mai fumează zilnic, cel mai scăzut nivel rezidual de fumat din lume. Datele pentru 2025 confirmă o tendință de decenii în care suedezii nu au renunțat la nicotină, ci la țigări, înlocuindu-le cu alternative fără fum. Iar acest lucru a reaprins dezbaterea despre direcția pe care ar trebui să o urmeze Europa.
Declinul din țara scandinavă se datorează dispariției țigării tradiționale, înlocuită de alternative fără combustie, precum pliculețele cu nicotină. Diverse studii arată că numărul de boli a scăzut și aproximativ 3.000 de decese asociate fumatului sunt evitate anual, ca urmare a acestei tranziții.
Ca urmare, Suedia înregistrează cele mai scăzute rate ale cancerului pulmonar și ale mortalității asociate tutunului din Uniunea Europeană, cu diferențe vizibile față de alte state membre. Explicația, susținută de studii, este clară: problema majoră nu este nicotina, ci fumul. Eliminarea arderii tutunului reduce semnificativ o mare parte din risc.
În contrast, modelul aflat în dezbatere la Bruxelles indică o abordare care pune pe același plan țigările și alternativele fără fum, precum pliculețele cu nicotină sau tutunul încălzit, în ciuda diferențelor evidente de risc. În unele cazuri, această direcție a fost însoțită și de o creștere a contrabandei și a pieței ilicite.
Noua Zeelandă, următoarea poveste de succes
Noua Zeelandă urmează același drum ca Suedia și este aproape de a deveni următoarea țară „fără fum”. Procentul fumătorilor a scăzut la 6,8%, față de peste 16% în urmă cu zece ani, în paralel cu creșterea utilizării dispozitivelor de vapat.
Autoritățile neozeelandeze au aplicat o strategie fermă și eficientă de reducere a riscurilor, prin care au promovat vapatul ca alternativă pentru fumătorii adulți și au instituit canale de vânzare reglementate, alături de controale stricte pentru limitarea accesului minorilor. Rezultatul: una dintre cele mai rapide scăderi ale fumatului înregistrate în țările dezvoltate.
Deși instituțiile oficiale evită să stabilească o legătură cauzală directă, coexistența celor două fenomene – explozia vapatului și prăbușirea fumatului – indică o schimbare clară a modului în care este consumată nicotina.
Substituție sau restricție
Între timp, în Europa se dezbate revizuirea Directivei privind Produsele din Tutun (TPD). Potrivit propunerilor aflate pe masă, Comisia Europeană analizează o posibilă egalizare a reglementărilor dintre țigările tradiționale și alternativele fără combustie – o abordare care, spun mai mulți experți, ignoră faptul că nu toate produsele implică același nivel de risc.
În timp ce țări precum Suedia au redus fumatul la minime istorice prin înlocuirea țigărilor, Uniunea Europeană ia în calcul un cadru care ar putea trata similar produse cu riscuri foarte diferite. În România, unde sunt peste 4 milioane de fumători, această dezbatere are un impact direct atât asupra sănătății publice, cât și asupra politicilor fiscale.
Experiența altor țări europene arată și efectele politicilor excesiv de restrictive. În Franța, unde tutunul este supus uneia dintre cele mai ridicate poveri fiscale din Europa, consumul ilegal se apropie deja de 38% din total – cel mai ridicat nivel din UE.
Un tipar similar se observă și în Germania, unde lipsa unui cadru clar pentru anumite produse a favorizat apariția canalelor ilegale: aproximativ 16% dintre punctele de vânzare verificate comercializează, adesea în mod neregulamentar, produse contrafăcute și fără control sanitar.
Pe scurt, în timp ce țări precum Suedia și Noua Zeelandă au reușit să reducă fumatul mizând pe substituirea țigărilor, măsurile prohibiționiste discutate în Europa ridică semne de întrebare privind eficiența lor pe termen mediu în ce privește descurajarea fumatului, scrie Brussels Signal.
Uniunea Europeană, drum împiedicat spre reducerea fumatului
Aceasta este evaluarea condamnabilă a lui Konstantinos Farsalinos, unul dintre cei mai proeminenți cercetători europeni în domeniul reducerii daunelor provocate de tutun. El a petrecut peste un deceniu studiind știința și impactul real al alternativelor precum țigările electronice și pliculețele cu nicotină.
Într-un interviu acordat Brussels Signal la Congresul Mondial al Nicotinei, Farsalinos a susținut că viitoarea revizuire a Directivei privind produsele din tutun (TPD) de către UE și presiunea acesteia pentru o impozitare punitivă a alternativelor la nicotină au fost atât greșite, cât și periculoase.
În centrul problemei se află ignorarea dovezilor, susține Farsalinos.
„Declarațiile Comisiei Europene exagerează cu adevărat faptele”,
a spus el, menționând afirmațiile recente ale oficialilor conform cărora produsele alternative cu nicotină prezintă riscuri comparabile cu cele ale fumatului.
„Este inacceptabil dintr-o perspectivă științifică – chiar și dintr-o perspectivă a bunului simț.”
Ironia, notează el, este că propriile date ale UE spun o poveste diferită.
Suedia, singurul stat membru care a eliminat efectiv fumatul, a făcut acest lucru prin adoptarea reducerii riscurilor, însă Bruxelles-ul pare hotărât să ignore exemplul suedez.
„Ar trebui să atingem o prevalență a fumatului de 5 procente până în 2040. Suedia a făcut-o deja. Dar, în loc să învățăm de la ei, vizăm chiar produsele care au făcut acest lucru posibil.”
Marijuana, prioritate pentru UE
Există un dublu standard între tutun și marijuana, susține profesorul grec.
În timp ce guvernele europene insistă asupra liberalizării canabisului – invocând eșecurile prohibiției, creșterea piețelor negre și principiul autodeterminării – ele dublează simultan restricțiile privind nicotina.
Cu toate acestea, „se aplică aceleași argumente”, a spus Farsalinos.
„Prohibiția nu funcționează. Creează piețe ilicite, împinge oamenii către alternative mai periculoase și dăunează în mod disproporționat celor mai vulnerabili.”
El a indicat Danemarca, unde o interdicție din 2022 privind aromele de țigări electronice fără tutun a dus la o creștere de 70% a consumului de țigări electronice în rândul tinerilor adulți – 63% dintre aceștia folosind chiar aromele de fructe pe care legea trebuia să le elimine.
„Într-o țară fără corupție, fără infrastructură de contrabandă, au pierdut totuși controlul. Deci, ce se așteaptă să se întâmple în restul Europei?”
Consecințele unor astfel de politici deja se manifestă.
În Grecia, unde își are originea Farsalinos, o abordare liberală a reducerii riscurilor a coincis cu una dintre cele mai abrupte scăderi ale ratelor de fumat de pe continent.
„Eram numărul unu în Europa la fumat, peste 40% la vârf. Acum suntem sub 30%, iar scăderea s-a accelerat de când produsele de reducere a riscurilor au devenit disponibile pe scară largă.”
El a spus că schimbarea nu este doar statistică; este vizibilă.
„Vezi oameni pe străzi folosind țigări electronice, tutun încălzit, pliculețe. Aceste produse acționează ca înlocuitori ai fumatului, nu doar ca bunuri de consum.”
Totuși, beneficiile pentru sănătate, deși inevitabile, necesită timp pentru a se manifesta.
„Fumatul provoacă daune pe termen lung. Va mai dura încă un deceniu până când vom vedea impactul complet în datele privind sănătatea publică. Dar Suedia ne-a arătat ce este posibil. Au făcut tranziția în anii ’80 și ’90, iar acum au cele mai scăzute rate ale fumatului din Europa.”
Refuzul UE de a recunoaște acest progres este cu atât mai derutant, având în vedere propriile lacune în materie de date.









