După 4 luni, deficitul bugetar a crescut la 1,23% din PIB. Soldul negativ a scăzut

După primele patru luni ale acestui an, deficitul bugetului general consolidat a crescut la 1,23% din Produsul Intern Brut (PIB), de la 1,19% din PIB în primul trimestru, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, citate de Agerpres.

Soldul negativ este în scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă de cifrele consemnate în perioada similară a anului trecut, când bugetul închidea primele patru luni cu un deficit de 1,75% din PIB.

“Execuţia bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 16,33 miliarde lei, în scădere faţă de deficitul de 20,70 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale pe primele patru luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 1,75% din PIB la 1,23% din PIB”, precizează Ministerul Finanţelor.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 144,40 miliarde, cu 22% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia favorabilă a acestora fost influenţată cu precădere de avansul veniturilor din TVA, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, venituri nefiscale, contribuţii de asigurări şi fonduri europene.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 45,04 miliarde lei în perioada ianuarie – aprilie, în creştere cu 9,6% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe venit, evoluţia este inferioară dinamicii fondului de salarii.

Încasările nete din TVA au înregistrat 31,58 miliarde lei în primele patru luni, în creştere cu 40,2% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 6,59 miliarde lei. Dinamica veniturilor din TVA a fost influenţată preponderent de evoluţia favorabilă a bazei macroeconomice relevante, explică MF.

Veniturile din accize au însumat 10,90 miliarde lei în primele patru luni din acest an, consemnând o scădere de 5% (an/an), determinată de contracţia încasărilor din accizele pentru produse din tutun. Pe de altă parte, veniturile din accizele pentru produsele energetice au înregistrat o dinamică pozitivă (+7,9%), susţinută atât de creşterea consumului de carburanţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022.

Bugetul pe anul 2022 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la 5,8% din PIB, deficit ESA estimat la 6,2% din PIB şi o creştere economică de 4,6%.

La începutul acestei luni, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit în scădere la 2,9% estimarea de creştere a economiei româneşti pentru acest an, de la 4,3% cât previziona anterior. Noile cifre sunt în linie cu previziunile instituţiilor financiare internaţionale care au modificat semnificativ în scădere prognoza privind avansul PIB, până la circa 2%.