”E mai rău decât blocarea Ormuzului pentru petrol!” | Ucraina și Rusia rămân cu silozurile pline

Exporturile de cereale ale Rusiei și Ucrainei, doi dintre cei mai mari furnizori mondiali de grâu, sunt grav afectate de intensificarea atacurilor asupra porturilor și navelor comerciale din Marea Neagră și Marea Azov. Un raport prezentat miercuri de către Oxford Economics estimează că perturbările în transportul maritim provocate de blocada de facto a transporturilor de cereale din Marea Neagră ar putea reduce cu până la 86 de milioane de tone cantitatea de cereale disponibilă pentru export pe piața mondială, echivalentul a aproximativ 17% din exporturile globale.

Situația se agravează într-un moment critic pentru piața agricolă, când exporturile de grâu din Rusia și Ucraina ating în mod tradițional volume ridicate, iar recoltele noi intră pe piață.

Atacurile asupra infrastructurii portuare și a navelor comerciale au redus drastic capacitatea de transport maritim, iar cotațiile futures ale grâului au urcat aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, relatează Financial Times, într-o analiză amplă a situației de pe piața globală a cerealelor – în special a grâului.

Potrivit analizei Oxford Economics citate de publicația britanică, din cele 86 de milioane de tone de exporturi afectate, aproximativ 52 de milioane de tone ar proveni din Rusia și 34 de milioane de tone din Ucraina.

Pentru Ucraina, rutele alternative prin transport feroviar și pe Dunăre ar putea recupera doar cel mult jumătate, adică 17 milioane de tone, chiar dacă ar fi disponibilă capacitate suplimentară de transport terestru.

Porturile de la Marea Neagră, în centrul crizei

În Ucraina, atacurile rusești asupra porturilor de la Marea Neagră au redus drastic activitatea de export. Potrivit datelor guvernului ucrainean citate în analiza Financial Times, exporturile de cereale din august au scăzut cu aproximativ 75% față de aceeași perioadă a anului trecut.

În același timp, acumularea cerealelor în depozitele interne exercită presiuni asupra prețurilor de pe piața locală și creează riscul ca spațiile de stocare să dea pe dinafară în lunile următoare.

Problemele nu se limitează însă la Ucraina. În Rusia, atacurile cu drone asupra infrastructurii din portul Novorossiisk au dus la suspendarea activității principalelor terminale pentru cereale.

The Moscow Times relata săptămâna trecută că două dintre cele mai mari terminale din port — NZT (Terminalul de Cereale Novorossiysk) și NKHP (Uzina de Produse Cerealiere din Novorossiysk) — și-au suspendat activitatea după un atac cu drone, reducând semnificativ capacitatea de export. La scurt timp, activitatea a fost afectată și la terminalul KSK, unul dintre cele mai importante puncte de export de cereale din Novorossiisk.

În paralel, atacurile și restricțiile de navigație au afectat și rutele din Marea Azov.

În ce privește Rusia, centrul de analiză SovEcon – specializat în piața produselor agroindustriale din regiunea Mării Negre – estimează că exporturile de cereale din august ar putea coborî la aproximativ 2,2 milioane de tone, față de 4,6 milioane de tone în august 2025. Chiar și pentru păstrarea acestei ponderi a exporturilor, o parte tot mai mare a livrărilor ar trebui să fie redirecționată pe rute care nu trec prin Marea Neagră și Marea Azov.

Andrei Sizov, directorul SovEcon, compară impactul asupra pieței grâului cu efectul pe care l-a avut închiderea aproape completă a strâmtorii Ormuz asupra pieței petroliere.

”Pentru piața grâului, situația asta e mai gravă decât a fost cea provocată de blocarea strâmtorii Ormuz pentru produsele petroliere. Și, cu cât situația se prelungește, cu atât consecințele vor fi mai grave”,

avertizează el, potrivit Financial Times.

Rusia și Ucraina asigură împreună aproape 30% din cererea mondială

Rusia este cel mai mare exportator mondial de grâu, iar Ucraina ocupă locul al cincilea pe glob. Împreună, cele două țări furnizează aproximativ 30% din cererea mondială de grâu, ceea ce explică sensibilitatea pieței la orice întrerupere majoră a transporturilor din regiune.

În cazul Rusiei, exporturile agricole au reprezentat în 2025 aproximativ 41 de miliarde de dolari, sub 10% din veniturile totale din export.

Pentru Ucraina, agricultura are o importanță mult mai mare pentru balanța comercială, exporturile agricole reprezentând aproximativ 60% din totalul exporturilor, potrivit datelor prezentate în materialul citat.

Efectele blocajului se văd însă și pe piețele interne.

În Rusia, dificultățile logistice au contribuit la scăderea prețurilor cerealelor în unele regiuni, în condițiile în care producătorii se confruntă cu dificultăți în evacuarea recoltei. The Moscow Times a relatat anterior că în regiunea Rostov, unul dintre principalele centre cerealiere ale Rusiei, exporturile au fost practic paralizate, iar agricultorii au fost nevoiți să își vândă producția la prețuri foarte mici.

Presiunea asupra prețurilor mondiale

Perturbarea comerțului din Marea Neagră se suprapune peste o serie de alte probleme care afectează deja piețele agricole: temperaturi extreme, secetă, riscurile asociate fenomenului El Niño și scumpirea îngrășămintelor.

Oxford Economics estimează că prețurile mondiale la alimente vor crește cu 11,8% în 2026 și cu încă 4,8% în 2027.

Tatiana Orlova, economist-șef la Oxford Economics, avertizează însă că o escaladare a luptelor în bazinul Mării Negre și al Mării Azov ar putea produce un șoc alimentar global mai sever decât cel reflectat în prezent de piețe.

Problema este deosebit de importantă pentru țările din Africa și Orientul Mijlociu, care depind în mare măsură de importurile de cereale din regiunea Mării Negre. Printre cumpărătorii importanți se află și state asiatice precum India și China.

Alexandr Gabuiev, directorul Carnegie Russia Eurasia Center din Berlin, consideră că există astfel un grup larg de state care au un interes direct în reluarea exporturilor agricole din Rusia și Ucraina. În opinia sa, lista acestora cuprinde nu doar importatorii din Africa și Orientul Mijlociu, ci și statele europene, preocupate de posibilitatea ca o deteriorare a securității alimentare în țările sărace să genereze un nou val de migrație.

Piața nu mai pare să mizeze pe o soluție rapidă

Un element care complică situația este faptul că traderii au experiența crizei din 2022, când, grație intermedierii asigurate de ONU și de Turcia, a fost creat un mecanism care a permis reluarea exporturilor ucrainene de cereale pe Marea Neagră. Acest precedent îi face pe participanții la piață să creadă că și actualul șoc ar putea fi temporar.

De această dată, însă, amploarea atacurilor asupra infrastructurii și navelor comerciale ridică semne de întrebare cu privire la posibilitatea unei reveniri rapide la normalitate. De asemenea, stadiul actual al conflictului, care durează de patru ani și jumătate, lasă puține speranțe unor discuții fructuoase pe această temă între Ucraina și Rusia, chiar și prin cei mai iscusiți și binevoitori intermediari

La începutul lunii august, Rusia a anunțat măsuri pentru protejarea navelor comerciale și pentru redirecționarea fluxurilor de marfă, în timp ce Turcia a cerut deopotrivă Moscovei și Kievului să garanteze siguranța navigației comerciale în Marea Neagră. Rezultatele acestor demersuri sunt însă discrete.

Dacă blocajul se prelungește, efectul nu va fi limitat la prețul grâului. Reducerea simultană a exporturilor celor doi mari furnizori poate afecta prețurile altor cereale, costurile alimentare și securitatea aprovizionării în statele dependente de importuri.

Pentru moment, piețele par să considere că tulburările din piață încă ar mai putea fi rezolvate. Însă, după cum avertizează Andrei Sizov, directorul SovEcon, dacă această perioadă de blocaj continuă, actuala cotație de vârf a ultimilor aproape trei ani la grâu ar putea să nu reprezinte vârful crizei, ci abia începutul ei.