Emiratele Arabe Unite: Decizia de a părăsi OPEC a fost o mișcare economică strategică, nu politică
Decizia Emiratelor Arabe Unite de a părăsi OPEC și OPEC+ s-a bazat pe viziunea economică a țării și nu pe considerente politice, a declarat sâmbătă ministrul Energiei al țării, potrivit CNBC.
„Această decizie a venit în urma unei evaluări cuprinzătoare a politicii naționale de producție și a capacităților sale viitoare și se bazează exclusiv pe interesul național al Emiratelor Arabe Unite, pe responsabilitatea sa ca furnizor de energie de încredere și pe angajamentul său ferm de a menține stabilitatea pieței”,
a declarat Suhail Mohamed Al Mazrouei într-o postare pe X.
Emiratele au anunțat la începutul acestei luni că vor părăsi grupul de producători OPEC, din care făceau parte încă din 1967, înainte chiar de fondarea EAU.
„Această decizie nu se bazează pe considerente politice și nici nu reflectă existența unor divergențe între Emiratele Arabe Unite și partenerii săi”,
a spus Mazrouei.
„Ieșirea din OPEC+ reprezintă o alegere suverană și strategică, care decurge din viziunea sa economică pe termen lung, din evoluția capacităților sale în sectorul energetic și din angajamentul său ferm față de securitatea energetică globală”,
a declarat ministrul Petrolului.
Înainte de război, Emiratele Arabe Unite produceau puțin peste 3 milioane de barili pe zi — o cifră care se încadra, în linii mari, în obiectivele OPEC+. Abu Dhabi și-a propus să atingă o capacitate de producție de 4,9 milioane de barili pe zi. În prezent, din cauza războiului, EAU produce între 1,8 și 2,1 milioane de barili pe zi.
EAU era cel mai influent membru al OPEC, după Arabia Saudită. Era unul dintre puținii membri, alături de Arabia Saudită, care dispunea de o capacitate de producție de rezervă semnificativă pentru a influența prețurile și a răspunde la șocurile de aprovizionare, a declarat Jorge León, șeful departamentului de analiză geopolitică la Rystad Energy, pentru CNBC, după ce EAU și-a anunțat decizia.
Capacitatea de rezervă reprezintă producția neutilizată care poate fi pusă rapid în funcțiune pentru a face față crizelor majore. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite controlează împreună o majoritate a capacității totale de rezervă a lumii, de peste 4 milioane de barili pe zi, ceea ce le face deosebit de influente în perioadele de criză.
Prețurile petrolului au crescut vineri pe fondul speculațiilor potrivit cărora președintele Donald Trump ar urma să-și îndrepte din nou atenția asupra conflictului cu Iranul, aflat într-un impas, după ce a părăsit summitul din China, unde s-a întâlnit cu președintele Xi Jinping.
Contractele futures pe țițeiul Brent, referința internațională, pentru luna iulie au câștigat peste 3%, închizându-se la 109,26 dolari pe baril. Contractele futures pe țițeiul West Texas Intermediate din SUA pentru luna iunie au avansat cu peste 4%, stabilindu-se la 105,42 dolari pe baril.
Prețurile țițeiului Brent au crescut cu 74% de la începutul anului, dar se situează sub maximul de 118 dolari pe baril atins la sfârșitul lunii aprilie.
Tot vineri, Abu Dhabi a anunțat că accelerează construcția noii conducte Vest-Est către Fujairah, în încercarea de a-și extinde capacitatea de export de petrol și de a ocoli punctul de strangulare reprezentat de Strâmtoarea Ormuz.
Proiectul, care se preconizează că va intra în funcțiune în 2027, va dubla capacitatea de export a Companiei Naționale de Petrol din Abu Dhabi (ADNOC).
Al doilea proiect de conductă survine într-un moment în care aprovizionarea globală cu energie rămâne sub presiune, fluxurile prin Strâmtoarea Ormuz sunt sever limitate, iar atacurile repetate asupra infrastructurii energetice și a transportului maritim au redus capacitatea Emiratelor Arabe Unite de a restabili producția normală.









