EU Reporter: Bulgaria și România, tot mai departe de aderarea la zona euro

Situația economică a Bulgariei și a României – în special deficitele bugetare ale celor două state membre UE – le îndepărtează de dezideratul aderării la zona euro, consideră profesorul bulgar de economie Boian Durankev, citat de publicația EU Reporter. Durankev apreciază că pentru pregătirea Bulgariei pentru eventuala aderare la zona euro ar trebui să însemne o schimbare radicală a întregii economii bulgare, precum și a societății de la sud de Dunăre, în ansamblul său.

Guvernul bulgar prognozează o creștere economică de 3,5% în acest an și o inflație de 2,5%.

El a adăugat că ”prognozele indică faptul că economia prezintă potențial de schimbare, dar țara se îndreaptă către un deficit bugetar semnificativ, care ne va împiedica în următorii ani, cel puțin până 2025, să aderăm la zona euro”, a explicat prof. Durankev. El a spus că zona euro ar veni cu avantaje incontestabile pentru economie, printre care și un sprijin mai puternic în cazul unor eventuale noi crize, așa cum a fost pandemia, în ultimii doi ani.

Croația, campioana regională

Pe de altă parte, Croația se descurcă mult mai bine. Zagrebul este pe cale să adopte euro până în 2023, atâta timp cât îndeplinește criteriile stabilite de Comisia Europeană, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele Comisiei Europene.

“Moneda euro va fi un mare avantaj pentru Croația, așa cum este acum pentru Europa. Aceste evoluții trebuie monitorizate și gestionate cu atenție”, a spus oficialul european.

Comisarul Dombrovskis a avertizat Croația că ar trebui să fie precaută cu privire la efectele pandemiei asupra economiei, în special în condițiile unui nivel scăzut de vaccinare în cadrul populației, situație care ar putea determina autoritățile să adopte noi restricții, deși ritmul de redresare a economiei croate este unul bun.

Croația va putea introduce moneda euro numai după ce toate criteriile de convergență vor fi îndeplinite.

Dacă se va reuni în 2022, Consiliul UE va decide dacă Croația va adera la zona euro la 1 ianuarie 2023, a declarat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene.

Guvernatorul Băncii Centrale a Croației, Boris Vujčić, a declarat recent că Zagrebul ar putea îndeplini toate criteriile pentru aderarea la zona euro mai devreme decât se aștepta. Suspendarea temporară a limitei deficitului pentru statele membre UE din cauza pandemiei de COVID-19 ar trebui să ajute Croația să îndeplinească, mai devreme decât era prognozat, condițiile de eligibilitate pentru a deveni membru al zonei euro, a spus guvernatorul.

Croația, statul membru al Uniunii Europene care se bazează pe turism ca pondere în PIB mai mult decât oricare altă țară UE, a fost sever afectată de restricțiile de călătorie introduse în urma pandemiei.

“Situația din acest an, în care Comisia Europeană a suspendat procedurile de deficit excesiv pentru toate statele membre, ne face să ne gândim cu optimism la data aderării Croației la zona euro”, a declarat Boris Vujcic la o reuniune a guvernatorilor băncilor centrale din UE.

Pentru a putea adera la zona euro, țările candidate trebuie să dovedească soliditatea finanțelor publice, ținerea sub control a inflației și stabilitatea cursului de schimb.

Românii, cei mai dornici să adopte moneda unică

Românii conduc topul favorabilității în raport cu moneda euro, 75% din populație fiind de acord cu trecerea la euro, potrivit ediției din acest an a Eurobarometrului Flash, față de doar 63% anul trecut. Românii sunt urmați de alte națiuni din estul și centrul Europei, 69% dintre maghiari, 61% dintre croați și 54% dintre bulgari fiind în favoarea adoptării monedei unice.

Sondajul a fost realizat în cele șapte state membre care nu au adoptat moneda unică: Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia.

”În cele șapte țări, 57% sunt în favoarea introducerii monedei euro, în timp ce 40% sunt împotrivă. Există o mare variație la nivel de țară: trei sferturi sunt în favoarea introducerii euro în România, dar în Cehia și Suedia, majoritatea respondenților sunt împotriva ideii introducerii monedei euro”, subliniază sondajul.

În toate țările, cu excepția Cehiei, s-a înregistrat o creștere a proporției celor care sunt în favoarea introducerii monedei euro, comparativ cu 2020.

Cu toate acestea, majoritatea respondenților din fiecare țară cred că introducerea monedei euro va crește prețurile și sunt îngrijorați de stabilirea abuzivă a prețurilor la momentul adoptării monedei unice.

Deși conduc în privința favorabilității față de moneda euro, românii se declară, în egală măsură, conștienți de faptul că țara lor nu este pregătită din punct de vedere fiscal-bugetar: 69% din populație cred că țara lor nu este pregătită să adere la zona euro.

România s-a îndepărtat de criteriile pe care țările candidate trebuie să le îndeplinească pentru aderarea la zona euro, potrivit raportului de anul trecut al Comisiei Europene privind convergența euro.

În ultimii 14 ani, de când a devenit parte integrantă a Uniunii Europene, România a făcut succesiv pași înainte și înapoi în diferitele faze ale procesului de aderare, conturându-și planuri și stabilindu-și numeroase termene, depășite rând pe rând, pentru aderarea la zona euro. România a stabilit anterior anul 2024 ca termen limită pentru aderarea la zona euro, dar șansele ca acest lucru să se întâmple sunt infime.

În cazul Bulgariei și Croației, cele două state au fost admise în așa-numitul ”mecanism al cursului de schimb” (ERM II), primul pas în aderarea la euro, deși, între timp, Bulgaria a făcut deja pași înapoi în drumul spre îndeplinirea criteriilor de aderare.

România încă nu a fost inclusă în ERM II.

Analiștii CFA România apreciau în luna iulie că orizontul de aderare la zona euro este, în acest moment, anul 2030

Suedia rămâne una dintre cele mai pregătite țări pentru trecerea la euro. Cu toate acestea, aderarea la mecanismul cursului de schimb necesită aprobarea publică a populației. La cel mai recent referendum pe această temă, pe 14 septembrie 2003, 56% dintre suedezi au votat împotriva adoptării euro, partidele politice angajându-se să respecte rezultatul referendumului.

Toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Danemarcei, care a negociat separat renunțarea la această dispoziție, sunt obligate să adopte euro ca monedă unică, de îndată ce îndeplinesc criteriile de convergență.