Europa nu crede în “pacea rusă” și continuă înarmarea. Dar Bucureștiul ezitant abia ține pasul

România se află la jumătatea clasamentului privind cheltuielile militare și pare să-și respecte angajamentele NATO privind înarmarea în fața unei Rusii care nu dă semne că s-ar opri la Ucraina. În 2025, bugetele pentru apărare la nivel mondial au continuat să crească, atingând 2,63 trilioane de dolari, comparativ cu 2,48 trilioane în anul anterior. Ajustat la inflație, avansul a fost de 2,5%. Observăm un ritm mai temperat decât salturile de 7–8% consemnate în ultimii ani, dar suficient pentru a menține cheltuielile.

Evoluția nu a fost uniformă. În Statele Unite, diminuarea sprijinului militar pentru Ucraina și constrângerile bugetare din finalul mandatului președintelui Joe Biden au dus la o temperare a cheltuielilor, direcție pe care administrația Trump a încercat ulterior să o inverseze.

Și în Rusia, majorările oficiale au fost mai reduse, Moscova concentrându-se pe eficientizarea industriei de apărare, în paralel cu gestionarea presiunilor bugetare tot mai mari.

Europa nu crede în pacea rusă

În contrast, Europa a continuat să majoreze consistent bugetele. În 2025, statele europene au alocat aproape 563 de miliarde de dolari pentru apărare, cu aproximativ 100 de miliarde peste nivelul din anul precedent. În termeni reali, creșterea a fost de 12,6%, similară cu cea din 2024.

Angajamentele asumate de membrii NATO la summitul de la Haga, din iunie, privind direcționarea a 5% din PIB către apărare și securitate până în 2035 au consolidat această tendință. În prezent, Europa generează peste 21% din totalul global al cheltuielilor militare, față de 17% în 2022.

Pe baza planurilor bugetare existente, ritmul ridicat al investițiilor ar urma să continue și în 2026, semn că statele europene urmăresc consolidarea pe termen lung a capacităților de apărare, nu doar o reacție punctuală la contextul de securitate.

Principalul contributor la avansul european rămâne Germania. În 2025, Berlinul și-a majorat bugetul apărării cu 18% în termeni reali, până la 95 de miliarde de euro, după o creștere de 23% în 2024. În ultimii doi ani, Germania a generat aproximativ un sfert din majorarea totală a cheltuielilor europene.

Nordicii, cei mai speriați de Putin

Și țările nordice au accelerat investițiile. Danemarca, Finlanda, Norvegia și Suedia au cumulat în 2025 cheltuieli de 53,7 miliarde de dolari.

Creșteri s-au înregistrat și în Regatul Unit și Franța, deși în aceste cazuri constrângerile fiscale au impus ajustări și soluții alternative: reduceri în alte zone bugetare, redefinirea unor categorii de cheltuieli drept „apărare”, utilizarea unor mecanisme extrabugetare sau atragerea capitalului privat.

România, nu mai e la coadă

Potrivit International Institute for Strategic Studies, România se situează în prima jumătate a clasamentului NATO în ceea ce privesc investițiile. Din 2008 până în prezent, țara noastră a cheltuit aproximativ 9,4 miliarde de dolari pentru apărare, ocupând locul 15 în Alianță, înaintea Ungariei și Bulgariei.

În acest interval, Bucureștiul a achiziționat sau contractat echipamente moderne, precum avioane F-16 Fighting Falcon, sisteme antiaeriene MIM-104 Patriot, lansatoare M142 HIMARS, tancuri M1 Abrams și diverse tipuri de drone, în încercarea de a-și consolida capacitatea defensivă într-un climat regional tot mai tensionat.