Europa va avea o rețea feroviară care va conecta 39 de destinații din țările europene
Rețeaua Starline a 21st Europe intenționează să conecteze 39 de destinații din țările europene – cu linii feroviare care ajung și în Regatul Unit, Turcia și Ucraina. Zeci de rute feroviare lansate în ultimii ani facilitează călătoria peste granițele țărilor europene, potrivit Euronews.
Însă o propunere recent anunțată de un grup de reflecție cu sediul la Copenhaga are un plan mult mai ambițios pentru conexiunile feroviare ale continentului.
Proiectul 21st Europe are în vedere o rețea feroviară de mare viteză la nivel european, care ar funcționa ca un sistem de metrou sau de tuburi.
Denumită Starline, aceasta speră să reinventeze infrastructura feroviară „fragmentată, inegală și adesea lentă” a continentului și să introducă conexiuni ultrarapide care să rivalizeze cu transportul aerian.
„Un sistem feroviar cu adevărat integrat nu mai este doar o chestiune de confort; este o necesitate strategică pentru reziliența Europei în secolul XXI”,
afirmă think tank-ul.
„Conceput ca un sistem de metrou, [Starline] schimbă modul în care europenii își percep propriul continent – nu ca o colecție de capitale îndepărtate, ci ca o rețea unică, în mișcare rapidă, în care fiecare conexiune, fie pentru oameni, fie pentru bunuri, este ușor accesibilă”.
21st Europe își propune ca rețeaua să funcționeze până în 2040 – dar cât de realistă este viziunea lor?
Construirea unui sistem de metrou la nivel european
Nu se poate nega că un sistem feroviar la nivel european ar fi extrem de popular în rândul călătorilor.
„De la epoca de aur a trenurilor de noapte până la cei peste 400 000 de utilizatori Interrail de astăzi, dorința de a călători deschis și accesibil este clară”,
afirmă think tank-ul.
„Cu toate acestea, în ciuda cererii publice, călătoriile transfrontaliere rămân fragmentate, lente și costisitoare.”
Deja se lucrează la Rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), o inițiativă a Uniunii Europene care vizează unificarea infrastructurii pe întregul continent.
Dar 21st Europe spune că îi lipsesc „ambiția și designul” nu doar în ceea ce privește experiența călătorilor, „unde emiterea complexă de bilete, serviciile inconsecvente și stațiile învechite fac ca transportul feroviar să pară fragmentat”, ci și în ceea ce privește „oportunitatea ratată de a face din transportul feroviar o caracteristică definitorie a Europei însăși”.
Grupul consideră că un design unificat este esențial pentru o rețea transfrontalieră.
„Gările par deconectate, trenurile au un design foarte diferit, iar călătoria în sine este rareori considerată ca făcând parte din experiență”,
spune acesta despre sistemul actual.
„Alte forme de transport, de la trenurile bala japoneze la aeroporturile scandinave, au arătat că mobilitatea poate fi atât funcțională, cât și iconică.”
Trenurile Starline ar putea lega Helsinki de Berlin în 5 ore
Rețeaua Starline de 22 000 de kilometri a 21st Europe urmărește să conecteze 39 de destinații din țările europene – cu linii care ajung și în Regatul Unit, Turcia și Ucraina.
Noul sistem va fi cu aproximativ 30% mai rapid decât transportul rutier și feroviar actual, trenurile circulând cu 300-400 km/h.
Aceasta înseamnă că pasagerii ar putea ajunge de la Helsinki la Berlin în puțin peste cinci ore, în loc de o călătorie de o zi, cum este nevoie în prezent.
„De la Kiev la Berlin, istoric o călătorie de o noapte, devine o conexiune previzibilă, fără întreruperi”,
spune think tank-ul.
„Milano-Munchen, o rută lentă și sinuoasă în prezent, se transformă într-o legătură de mare frecvență între marile centre economice”.
Trenurile Starline vor avea o culoare albastru închis ușor de recunoscut. Vagoanele nu vor fi împărțite pe clase, ci pe spații pentru diferite nevoi, cum ar fi zone liniștite pentru lucru și secțiuni pentru familii.
Trenurile vor sosi în stații noi construite chiar în afara marilor orașe, cu conexiuni la sistemele de transport urban existente.
21st Europe are în vedere aceste stații ca centre culturale care vor avea restaurante, magazine și zone de așteptare bine concepute, precum și săli de concerte, muzee, săli de sport și spații pentru evenimente.
Cea mai bună șansă a Europei de a atinge obiectivele zero net pentru 2050
21st Europe vede Starline și ca un proiect de mediu.
Transportul este una dintre cele mai mari provocări climatice ale Europei. În 2022, sectorul a contribuit cu aproximativ 29% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE, conform Agenției Europene de Mediu.
Zborurile pe distanțe scurte rămân modul implicit de transport pentru milioane de persoane, în ciuda faptului că trenurile de mare viteză emit cu până la 90% mai puțin CO2 pe călătorie.
Țări precum Franța și Austria au început să restricționeze zborurile pe distanțe scurte acolo unde există alternative feroviare, însă un impact real „necesită o abordare continentală”, afirmă think tank-ul.
„O trecere îndrăzneață la calea ferată de mare viteză ar putea fi cea mai bună șansă a Europei de a-și atinge obiectivele de zero net pentru 2050, asigurându-se în același timp că mobilitatea rămâne rapidă și ecologică.”
Un model de franciză finanțat din fonduri publice
Așadar, cum va deveni Starline o realitate? 21st Europe propune „coordonarea centrală a trenurilor, a experienței pasagerilor și a tehnologiei, permițând în același timp operatorilor feroviari naționali să exploateze rute în cadrul unui model de franciză”.
Potrivit grupului de reflecție, sistemul va fi finanțat din fonduri publice și va fi gestionat de companiile feroviare naționale aprobate, fiind în același timp supravegheat de o nouă Autoritate feroviară europeană (ERA) – un organism din cadrul UE responsabil pentru asigurarea coordonării, interoperabilității și extinderii pe termen lung a sistemului.
Pentru a funcționa ca un sistem european, 21st Europe afirmă că Starline ar avea nevoie de acorduri de muncă, standarde tehnice și reglementări de siguranță armonizate.
„Aceasta înseamnă că operatorii de tren, echipele de întreținere și personalul din stații vor fi instruiți într-un cadru european comun, asigurând coerența operațională indiferent de locul în care lucrează”.
Este o propunere extrem de ambițioasă, dar think tank-ul crede că poate deveni realitate până în 2040.
„Acum, începem să construim rețeaua care să impulsioneze o schimbare reală, reunind factorii de decizie politică, proiectanții și liderii din industrie pentru a transforma viziunea în acțiune”,
afirmă acesta.









