Evaluare a serviciilor secrete din Ucraina: Rusia mai are bani de cel puțin încă doi ani de război

Deși Rusia a fost slăbită economic de războiul declanșat în 2022 împotriva Ucrainei, Vladimir Putin are suficiente resurse pentru a continua operațiunile militare în 2027 și 2028, a declarat Oleh Ivașcenko, șeful Direcției Principale de Informații (GUR) din cadrul Ministerului Apărării din Ucraina, într-un interviu acordat Ukrinform și citat de portalul rus independent The Moscow Times.

”Pentru a face ca Rusia să ducă lipsă de aceste resurse, trebuie să colaborăm cu partenerii noștri. Sancțiunile trebuie să funcționeze cu adevărat”,

a spus Ivașcenko în interviul citat.

În același timp, el a mai spus că, din evaluările pe care le are la dispoziție, peste 60% dintre ruși se opun deja războiului.

”Nemulțumirea va crește. Aceasta este o consecință a situației economice și a pierderilor umane mari ale inamicului”,

a explicat șeful GUR.

De asemenea, el a menționat că modelul de reaprovizionare a armatei prin recrutarea de soldați contractuali s-a epuizat, deoarece bugetele regionale nu mai sunt capabile să finanțeze plățile către voluntari.

”În același timp, pierderile de trupe rusești sunt în creștere. Pierderile medii zilnice ale Rusiei sunt între 1.200 și 1.400, uneori chiar 1.500. Vorbim despre morți și răniți grav”,

a spus Ivașcenko.

În iunie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a transmis o scrisoare deschisă lui Putin, citând explicit date ale serviciilor de informații care indicau intenția Moscovei de a prelungi războiul cu încă doi ani. El a subliniat că conflictul militar devenea din ce în ce mai neplăcut pentru ruși, care începeau să se confrunte cu drone și rachete ucrainene, la care se adăugau criza de benzină, creșterea prețurilor și restricții constante.

”Nu le convine că sfârșitul războiului nu pare să se întrevadă”,

scria Zelenski, cerându-i președintelui rus să oprească războiul.

Ulterior, președintele ucrainean a declarat că Putin intenționa să trimită încă ”300.000 până la 500.000 de oameni” pe front, ca parte a unui efort de mobilizare, în condițiile în care ministerul rus al Apărării nu a reușit să atragă un număr suficient de soldați contractuali.

La sfârșitul lunii august, președintele american Donald Trump l-a trimis pe directorul CIA, John Ratcliffe, la Moscova pentru discuții. În timpul vizitei sale, Ratcliffe s-a întâlnit cu Serghei Narîșkin și cu Alexandr Bortnikov, directorii Serviciului de Informații Externe (SVR), respectiv al Serviciului Federal de Securitate (FSB).

Surse citate de Axios au declarat că Ratcliffe încerca să stabilească dacă șefii serviciilor de informații din Rusia ar fi capabili să-l convingă pe Putin să revină la negocieri pentru a pune capăt războiului.

Potrivit The New York Times, Ratcliffe i-a prezentat lui Bortnikov o ”evaluare sumbră” a perspectivelor armatei și economiei ruse și a îndemnat la semnarea unui acord, înainte de a fi prea târziu.

Pe 5 septembrie, trimisii speciali ai lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au zburat la Moscova pentru discuții cu Putin. A doua zi, au vizitat Kievul și s-au întâlnit cu Zelenski. Potrivit surselor Financial Times, trimisii lui Trump au venit cu ”puține idei noi” și au încercat doar să reia o parte din propunerile anterioare.

Potrivit surselor publicației britanice, Putin cere în continuare controlul deplin asupra Donbasului și este pregătit să pună capăt războiului doar în propriile sale condiții. De asemenea, el consideră că armata rusă va prelua, până la sfârșitul anului, controlul restului de 20% din regiunea Donețk care se află încă sub controlul autorităților de la Kiev. Zelenski, la rândul său, continuă să excludă cedarea de teritoriu către Rusia și consideră problema Donbasului ca fiind crucială pentru deznodământul războiului.