Evoluție stranie a prețului cuprului. După un maxim istoric la debut de martie, metalul scade simțitor

Timp de citire: 2 minute

După ce a ajuns la 10.800 de dolari pe tonă pe 7 martie, prețul metalului roșu a revenit la valori mai normale, atât din cauza războiului din Ucraina, cât și a situației epidemiologice din în China, unde explozia cazurilor de COVID-19 a impus măsuri drastice de restricții, dar și a valului inflaționist, scrie Economic Times.

Prețul cuprului a scăzut semnificativ. Într-un interval destul de scurt de la vârful înregistrat pe 7 martie. O zi ce va rămâne ca piatră de hotar în evoluția istorică a metalului roșu, consirat etalon al pieței metalelor. Afișând o creștere constantă dar prudentă pe fondul sunetului cizmelor rusești ce se amplifica, de câteva luni, la granița cu Ucraina, decizia președintelui Vladimir Putin de a invada țara vecină a bulversat lucrurile. Piețele au intrat promp și violent, prețurile metalelor au crescut vertiginos.

Cuprul nu a scăpat de această ”euforie”. Prețul său a depășit maximul istoric pe 7 martie, închizând în forță la 10.730 de dolari (aproximativ 10.300 de euro) pe tonă, după ce a ajuns chiar la 10.800 de dolari în timpul ședinței de la Bursa Metalelor din Londra. Două luni mai târziu, mai precis pe 12 mai, prețul cuprului a coborât sub 9.000 de dolari pe tonă, cu 15% mai puțin decât valoarea maximă. Va continua această tendință descendentă? Cuprul este la limită…

Investitorii sunt capricioși și își schimbă adesea atitudinea, starea de spirit și, implicit referințele. Totul în funcție de noile date ale problemei. Ori când a izbucnit războiul, atenția lor s-a concentrat pe riscul unei amplificări a dificultăților legate de aprovizionarea piețelor cu materii prime. Probleme apărute deja în timpul pandemiei de Covid-19, care a zguduit economia mondială mai bine de doi ani. Întrebarea a fost dacă se va instala o penurie de cupru

Preocupări legate de cerere

Dar, pe măsură ce autoritățile din China continuă să implementeze strategia Covid zero, cu măsuri dintre cele mai drastice, cu închidere totală de localități, cu perioade lungi de izolare, inclusiv la Shanghai, a încolțit o altă întrebare. Mai ales după publicarea ultimelor date statistice, care confirmau o încetinire a ritmului economic. Prin urmare, de la teama de a rămâne fără metal, sentimentul general a trecut la îngrijorarea că cererea se va eroda. O preocupare pe deplin justificată: China, cel mai mare consumator de cupru din lume, folosește aproape 60% din producția mondială.

În aceste condiții, cuprul revine în rol de termometru al economiei internaționale. Cu toate acestea, între febra inflației din Statele Unite și Europa, înăsprirea monetară așteptată de către băncile centrale pentru a încerca să limiteze supraîncălzirea, războiul din Ucraina și revenirea epidemiei din China, buletinul de sănătate nu este cel mai vesel.