Fără dezbatere, deputații ne-au mai dat o ”nucleară”. AEI: Lobby-ismul și amatorismul bagă mâna în buzunarul românului

O modificare la legislația privind obligațiile prosumatorilor, adoptată de deputați miercuri, impune prosumatorilor existenți, care dețin sisteme de panouri fotovoltaice cu puteri instalate între 10,8 kW și 400 kW, să își monteze și instalații de stocare a energiei electrice regenerabile produse.

Instalațiile de stocare ale prosumatorilor vor trebui să aibă fiecare putere de cel puțin 30% din puterea instalată a unităților de producție cu care sunt asociate, pentru puteri ale acestora din urmă cuprinse între 3 și 200 kW, și de cel puțin 50%, pentru puteri ale unităților de producție cuprinse între 200 și 400 kW.

Termenul de respectare a obligației de montare a instalațiilor de stocare data de 31 decembrie 2027.

”Lobby-ul pe finalul de activitate al legislativului românesc aduce consumatorii români din nou în situația de a scoate bani din buzunar”, acuză Dumitru Chisăliță, expert în energie și președinte al Asociației Energia Inteligentă.

Prosumatorii existenți sau care doresc să devină prosumatori prin instalarea de capacități de producere a energiei electrice având puteri instalate cuprinse între 10,8 kW și 400 kW, vor fi nevoiți să-și monteze instalații de stocare a energiei, potrivit unui amendament propus de PSD și adoptat miercuri de Parlament, care merge la promulgare.

Asociația Energia Inteligentă reclamă că această modificare aduce consumatorii români din nou în situația de a scoate bani din buzunar. Reprezentanții ONG-ului susțin că stocarea parțială a energiei electrice produse de prosumatori este o măsură normală, din considerente de reziliență, siguranță și securitate energetică, dar asta trebuia să fie făcută de la bun început

”… astfel încât investiția să fie analizată din punct de vedere economic corect și mai ales prosumatorii existenți să nu fie puși în situația aberantă să schimbe (arunce) echipamente funcționale în regim on grid, care abia au fost achiziționate (și nu sunt amortizate) și să facă cheltuieli suplimentare (cu modificarea indicatorilor de fezabilitate de la momentul realizării investiției). Există prosumatori (Centre de plasamanete, Cămine de bătrâni etc.) care au făcut eforturi enorme să și monteze astfel de echipamente, la limita subzistenței economice și acum sunt obligați să scoată din buzunar alte mii de euro prin efectul legii pentru a și schimba o parte din echipamente și a și monta baterii de stocare”, explică Dumitru Chisăliță.

El spune că abordarea autorităților este ”abuzivă și realizată într-un mod amatoricesc, doar în scopul de a permite unor firme să și vândă produsele”.

Încă o ”nucleară”: se pregătește interzicerea centralelor de apartament?

A doua lovitură dată românilor este legată de faptul că deputaţii au adoptat, pe repede înainte, un proiect pentru modificarea şi completarea Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, mai atrage atenția Chisăliță.

Prin modificările făcute, se dorește scoaterea centralelor pe gaz din apartamente care nu corespund noilor indici de performanță energetică și înlocuirea lor cu:

a) sisteme de termoficare bazate pe surse regenerabile de energie;

b) sisteme de termoficare bazate pe cogenerare/trigenerare;

c) racordarea la actualele sisteme de reţelele urbane de încălzire sau de răcire;

d) pompe de căldură, panouri termice şi/sau electrice solare, centrale eoliene, precum şi sisteme combinate;

e) captarea energiei din mediu prin schimbătoare de căldură sol-aer;

f) captarea energiei risipită în alte procese prin recuperatoare de căldură.

”Ceea ce se cunoaște mai puțin este faptul că în momentul de față se găsește în lucru Regulamentul Ecodesign care urmează să stabilească noii indici de performanță energetică a centralelor termice de apartament.  Dezbaterea din ultimii 2 ani, cu multe acuzații de lobby aduse unor producători de noi tehnologii, care au introdus în diverse variante de lucru, indicatori imposibil de atins de centralele pe gaz și în fapt astfel acestea se autoeliminau, încă nu a fost încheiată. Astfel, legea românească deschide calea directă către o posibilă eliminare a cetralelor pe gaze, viitorul Regulament Ecodesign fiind obligatoriu pentru România”, spune expertul.

Asociația Energia Inteligentă susținea în urmă cu câteva luni că România ar trebui să obțină o derogare până în 2050, mai ales în condițiile în care România urmează să investească câteva miliarde de euro să exploateze gazele din Marea Neagră, plus încă câteva sute de milioane să dezvolte rețele de transport și distribuție gaze.

Spre deosebire de România, celelalte țări europene au acces la gaze tot mai limitat pe măsură ce trece timpul.

Politica de încălzire viitoare a imobilelor din România are la bază Programul Anghel Saligny – dezvoltarea rețelelor de distribuție gaze și Programul de Exploatare a Gazelor din Marea Neagră. Aceste programe urmează să atingă maximul lor în preajma anilor 2030 – 2035, adică tocmai atunci când România a ales să voteze în Parlamentul European în favoarea interzicerii utilizării gazelor.

Autoritățile de la Bruxelles fac presiuni din toate direcțiile pentru reducerea consumului de gaze. Consiliul miniștrilor Energiei din statele UE a ajuns pe 4 martie la un acord politic cu privire la o recomandare de a continua reducerea voluntară a cererii de gaze.

Mai exact, statele membre sunt încurajate să-și reducă în continuare consumul de gaze până la 31 martie 2025, cu cel puțin 15% față de consumul mediu de gaze din perioada 1 aprilie 2017 – 31 martie 2022.

Europa se află deja pe un trend de scădere, măsură luată după invadarea Ucrainei de către Rusia. Din august 2022, când ne aflam în plină criză energetică, și până în decembrie 2023, UE și-a redus consumul de gaze cu 19%.

Dumitru Chisăliță consideră că România ar trebui să primească o derogare față de celelalte țări, o amânare de la punerea în practică a directivei așa cum este ea acum.

”Responsabilii europeni trebuie să înțeleagă faptul că pur și simplu avem o altă schemă de consum. Oricum, din punct de vedere tehnic, nu putem trece la alte surse de energie în acest interval. Nu avem nici timp, nici bani, nici forța de muncă necesară. Să luăm ca exemplu trecerea pe centrale electrice. Nu văd cum s-ar putea trece milioane de locuințe pe «electric» când asta înseamnă un consum de cel puțin 14-15 kW/h, chiar 30 kW/h la locuințele mai mari, iar acum consumul pe gospodărie este de 1 sau 2 kW/h. Asta însemnă o redimensionare de proporții de neimaginat a rețelelor electrice din toată țara. Ar fi lucrări greu de conceput și proiectat, dar și de realizat. Ca o concluzie, trebuie să ne jucăm cartea, să ne expunem punctul de vedere, să explicam că avem alte resurse și să amintim că în anii ’90 am bătut recordul scăzând emisiile de carbon chiar și de șase ori. Sigur, se vor putea impune reguli, dar numai la noile proiecte, cred eu. Ușor, ușor, dar într-un mod natural, vom putea intra și noi în acest curent european“, a mai precizat Dumitru Chisăliță.