Închide

Fără surprize: BNR ține dobânzile la același nivel. Incertitudini și riscuri mari, asociate conduitei politicii fiscale

Avatar
Timp de citire: 6 minute

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), întrunit în ședința din 4 aprilie 2023, a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00% pe an, pentru a doua ședință la rând, în linie cu așteptările pieței.

Totodată, BNR a menținut la nivelul anterior și rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard), la 8,00% pe an, precum și rata dobânzii la facilitatea de depozit, la 6,00% pe an.

BNR a mai decis și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit, potrivit unui comunicat al instituției.

Deciziile vizează readucerea durabilă a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, precizează BNR.

Mai jos, comentariile băncii centrale asupra situației macro-economice și explicațiile deciziei luate în ședința Consiliului de administrație de astăzi:

Rata anuală a inflației s-a redus la 15,52 la sută în februarie 2023, de la 16,37 la sută în decembrie 2022, relativ în linie cu previziunile. Scăderea a fost determinată în principal de descreșterea amplă a dinamicilor prețurilor combustibililor și energiei electrice, sub influența unor efecte de bază consistente și a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a încetinit ascensiunea ceva mai mult decât s-a anticipat, ajungând la 15,0 la sută în februarie, de la 14,6 la sută în decembrie 2022, pe fondul unor efecte de bază dezinflaționiste și al descreșterii cotațiilor unor mărfuri, mai cu seamă agroalimentare, precum și în condițiile ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Influențe notabile de sens opus au continuat însă să vină din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor materiale și salariale crescute, precum și din mărirea marjelor de profit, în contextul rezilienței cererii de consum, și din scumpirea unor bunuri de consum importate.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 13,4 la sută în februarie 2023, de la 14,1 la sută în decembrie 2022. Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC au continuat însă să se mărească în februarie 2023, până la 14,9 la sută și la 13,0 la sută, de la 13,8 la sută, respectiv 12,0 la sută în decembrie 2022, rămânând totuși la valori inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.

Creșterea economică a încetinit doar ușor în trimestrul IV 2022, la 1,0 la sută, de la 1,2 la sută în precedentele trei luni (variație trimestrială), depășind astfel din nou așteptările, evoluție ce face probabilă mărirea excedentului de cerere agregată și în acest interval, contrar așteptărilor.

Față de aceeași perioadă a anului anterior, economia și-a accelerat creșterea la 4,6 la sută în trimestrul IV 2022, de la 3,8 la sută în intervalul anterior, cu principala contribuție adusă, pentru al doilea trimestru consecutiv, de formarea brută de capital fix, urmată la mică distanță de aportul consumului gospodăriilor populației.

Impactul exportului net a rămas contracționist, dar s-a redus semnificativ față de trimestrul III, în condițiile în care scăderea deosebit de amplă înregistrată de dinamica anuală a volumului importurilor a devansat-o pe cea a volumului exporturilor de bunuri și servicii.

Pe acest fond, soldul negativ al balanței comerciale și-a redus puternic avansul în termeni anuali, iar deficitul de cont curent și l-a redus cu două treimi, până la un minim al ultimilor doi ani, inclusiv ca urmare a ameliorării evoluției soldului balanței veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Cele mai recente date și analize indică o temperare mai modestă a creșterii economiei în trimestrul I 2023 decât s-a anticipat anterior, implicând însă o decelerare pronunțată a acesteia în raport cu perioada similară a anului anterior, pe fondul unui efect de bază.

Astfel, dinamica anuală a vânzărilor cu amă­nuntul, incluzându-le pe cele auto-moto, a continuat să se mărească în ianuarie 2023, dar cea a serviciilor prestate populației a înregistrat o scădere. Totodată, producția industrială și-a accentuat contracția în termeni anuali, iar volumul lucrărilor de construcții și-a decelerat considerabil creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut. Un amplu declin au consemnat în prima lună din an și variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii precum și cea a importurilor, prima rămânând însă relativ mai ridicată, probabil și ca efect al ameliorării raportului de schimb. Drept consecință, deficitul comercial și cel de cont curent s-au redus semnificativ în raport cu aceeași perioadă a anului trecut.

Efectivul salariaților din economie a continuat să-și încetinească creșterea în decembrie 2022-ianuarie 2023, iar rata șomajului BIM s-a redus doar foarte ușor în ianuarie-februarie 2023, după creșterea la 5,7 la sută în trimestrul IV 2022. Totodată, deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a reaccentuat în trimestrul I 2023 tendința de descreștere manifestată din trimestrul III al anului trecut, în timp ce intențiile de angajare au cunoscut oscilații însemnate pe parcursul primelor trei luni din acest an, atribuibile în principal schimbărilor frecvente de expectații de la nivelul unui sector.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit mișcarea descendentă în februarie-martie, pe fondul excedentului de lichiditate din sistemul bancar, dar în condițiile încetinirii și stopării acesteia spre finele intervalului. Totodată, randamentele titlurilor de stat au consemnat creșteri în februarie, care s-au corectat integral în martie – în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune -, pe fondul revizuirilor succesive ale așteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicilor monetare ale băncilor centrale majore, precum și al turbulențelor provocate de falimentul Silicon Valley Bank și Signature Bank din SUA și de situația băncii elvețiene Credit Suisse.

Moneda națională a continuat să manifeste o tendință de apreciere față de euro în acest interval, în contextul atractivității relative ridicate a plasamentelor în lei, pentru ca în ultimele zile ale lunii martie, raportul leu/euro să crească gradual, revenind în proximitatea valorilor prevalente în semestrul I 2022.

Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să decelereze în primele două luni din acest an, dar mai temperat, ajungând la 10,6 la sută în februarie 2023, de la 12,1 la sută în decembrie 2022, în condițiile încetinirii descreșterii dinamicii componentei în lei, dar și ale cvasi-stopării trendului ascendent al variației înalte a creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat totuși să se reducă, până la 68,3 la sută în februarie 2023, de la 68,8 la sută în decembrie 2022.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației își va accelera probabil descreșterea în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (februarie 2023), sub influența unor efecte de bază consistente și a corecțiilor descendente ale cotațiilor unor mărfuri, precum și pe fondul modificării caracteristicilor schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie.

Incertitudini sunt totuși asociate impactului prezumat al noii configurații a schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie, iar balanța riscurilor induse de factori pe partea ofertei se înclină ușor în sens ascendent în actuala conjunctură, date fiind inclusiv penuria de legume din Europa și reducerea livrărilor de petrol anunțată de țările OPEC.

În același timp, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, iar altele decurg din turbulențele în sistemele bancare din SUA și Elveția, ce ar putea exercita efecte adverse prin afectarea economiilor statelor dezvoltate și a percepției de risc asupra Europei Centrale și de Est, cu impact asupra costurilor de finanțare.

Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

Incertitudini și riscuri mari sunt asociate și conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ținta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțării, și, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari.

Deosebit de relevante sunt deciziile de politică monetară ale Fed și BCE, care fac neclare mișcările de capital, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

scroll to top