FMI: UE are nevoie de reforme, consolidare și împrumuturi comune pentru a face față cheltuielilor

Țările Uniunii Europene se vor confrunta cu cheltuieli mari pentru apărare, energie și pensii în următorii 15 ani, a declarat sâmbătă Fondul Monetar Internațional (FMI) miniștrilor de finanțe ai UE, sugerând o combinație de reforme, consolidare și împrumuturi comune ca modalitate de gestionare a acestei situații, scrie Reuters.

„Dacă nu se iau măsuri, datoria publică va urma o traiectorie nesustenabilă. În cazul menținerii politicilor actuale, datoria unei țări europene medii ar ajunge la 130% din PIB până în 2040 — aproximativ dublându-se față de nivelul actual”,

a declarat FMI într-un document utilizat ca bază pentru discuțiile miniștrilor în cadrul unei reuniuni informale la Nicosia.

Documentul menționează că, pentru a preveni un astfel de scenariu, țările UE trebuie să îmbunătățească stimulentele pentru ca cetățenii să se deplaseze în cadrul blocului de 27 de țări pentru a găsi de lucru și pentru ca firmele să îi angajeze.

UE ar trebui, de asemenea, să-și integreze piețele energetice, să faciliteze transformarea economiilor cetățenilor în investiții profitabile în întregul bloc și să unifice legislațiile care, în prezent, diferă adesea de la o țară la alta.

Reformele sistemului de pensii și creșterea vârstei de pensionare ar fi, de asemenea, de ajutor, la fel ca și garanțiile guvernamentale pentru investiții mai riscante în proiecte cu emisii reduse de carbon și rezistente la schimbările climatice, care ar contribui la atragerea de capital privat către acestea.

În cele din urmă, guvernele ar trebui să cadă de acord că inovarea, energia și apărarea sunt bunuri publice europene și că acestea ar trebui finanțate prin împrumuturi comune.

Datoria comună este o chestiune extrem de controversată în UE, unde unele țări, precum Spania, Italia sau Franța, sunt în favoarea acesteia, dar altele, precum Germania și mai multe țări din Europa de Nord, se opun cu tărie acestei idei.

„Acesta este unul dintre domeniile în care există diferențe de opinie, dar este cu siguranță unul dintre domeniile pe care le vom discuta în lunile următoare”,

a declarat pentru Reuters președintele miniștrilor de finanțe din zona euro, Kyriakos Pierrakakis.

FMI a afirmat că, chiar și cu reforme, majoritatea țărilor UE ar avea în continuare nevoie de consolidare fiscală pentru a reduce datoria, deși cu cât reformele sunt mai ambițioase, cu atât ar fi nevoie de mai puțină consolidare.

FMI a afirmat că, dacă guvernele nu acționează acum, problema nu va face decât să se agraveze.

„Abordarea de tip «muddling-through» ( gestionare de pe o zi pe alta) pe care multe țări au adoptat-o până acum își atinge limitele, iar un răspuns mai strategic pare esențial pentru a face față presiunilor crescânde asupra cheltuielilor”,

a declarat FMI.

„A face schimbări fragmentare sau a se limita la ajustări marginale va fi probabil insuficient”,

a adăugat acesta.