Forumul Economic Mondial: Dezinformarea este cel mai mare risc pe termen scurt la nivel global

O serie de țări din Europa au clasificat dezinformarea drept unul dintre primele cinci riscuri, datorită capacității sale de a influența intențiile alegătorilor și de a afecta mediul geopolitic mai larg, potrivit Euronews.

Dezinformarea va reprezenta principalul risc pentru țările din întreaga lume în următorii doi ani, a dezvăluit Forumul Economic Mondial (WEF) în raportul său anual privind riscurile globale.

WEF a intervievat sute de experți din întreaga lume și a constatat că conținutul fals și înșelător dăunează grav mediului geopolitic într-o serie de moduri.

Ea permite entităților străine să influențeze intențiile alegătorilor, poate semăna îndoieli în rândul publicului cu privire la ceea ce se întâmplă în zonele de conflict și poate fi utilizat pentru a păta imaginea produselor sau serviciilor dintr-o altă țară.

Este al doilea an consecutiv în care dezinformarea a fost menționată drept cel mai mare risc global.

„Preocuparea respondenților a rămas ridicată după un an de „super alegeri”, acest risc fiind, de asemenea, o preocupare majoră în majoritatea categoriilor de vârstă și a grupurilor de părți interesate”,

se arată în raport.

Dezinformarea a fost urmată, în clasamentul riscurilor pe doi ani, de fenomenele meteorologice extreme, conflictele armate de stat, polarizarea societății și spionajul și războiul cibernetic.

Atunci când se ia în considerare o perspectivă pe 10 ani, știrile false coboară pe locul al cincilea, potrivit WEF, dar se clasează în continuare ca cel mai ridicat risc care nu se bazează pe climă.

În perspectiva anului 2035, fenomenele meteorologice extreme devin cel mai mare risc identificat de respondenții la sondaj, urmate de pierderea biodiversității și colapsul ecosistemelor, schimbarea critică a sistemelor terestre și penuria de resurse naturale.

Raportul remarcă faptul că dezinformarea amplifică, de asemenea, aceste riscuri de mediu, pe lângă alte amenințări precum conflictele armate.

Potrivit WEF, o serie de țări din Europa au clasificat dezinformarea drept unul dintre primele cinci riscuri până în 2027.

Acestea includ Republica Cehă, Germania, Irlanda, Țările de Jos și Suedia.

Alte țări europene, precum Franța, Grecia, Italia, Portugalia, Spania și Regatul Unit, se situează, de asemenea, pe un loc fruntaș, adesea în Top 10.

Conform raportului, devine din ce în ce mai greu să știi unde să te adresezi pentru informații veridice, polarizarea politică și socială distorsionând relatările și faptele.

Acest lucru contribuie la scăderea și diminuarea încrederii în mass-media, doar 40% dintre respondenții din 47 de țări declarând că au încredere în majoritatea știrilor.

Conform raportului, respondenții din țările cu venituri ridicate sunt în general mai preocupați de riscul dezinformării în următorii doi ani decât respondenții din țările cu venituri mai mici, deși există unele excepții.

Persoanele îngrijorate de dezinformare evidențiază, de asemenea, polarizarea societății ca fiind unul dintre cele mai grave riscuri în același interval de timp, conținutul de slabă calitate și lipsa de încredere în sursele de informare continuând să reprezinte o amenințare pentru societăți.

„Polarizarea în cadrul societăților înăsprește și mai mult opiniile și afectează elaborarea politicilor”,

a declarat Saadia Zahidi, director general la WEF.

„De asemenea, aceasta continuă să alimenteze flăcările dezinformării, care, pentru al doilea an consecutiv, se află pe primul loc în topul preocupărilor pe termen scurt și mediu în toate categoriile de risc. Eforturile de combatere a acestui risc se lovesc de un adversar formidabil: AI-ul generativ – conținut fals sau înșelător creat care poate fi produs și distribuit la scară largă”,

a adăugat ea.

Experții au afirmat în repetate rânduri că cea mai bună modalitate de a vă proteja de dezinformare este să rămâneți fideli surselor de informare imparțiale și bine stabilite, cum ar fi agențiile de presă, pentru a fi la curent cu cele mai exacte informații.

WEF a sugerat modalități prin care țările, în general, pot proteja mai bine cetățenii de riscuri, inclusiv extinderea perfecționării în domeniul algoritmilor automatizați, creșterea finanțării pentru alfabetizarea digitală și îmbunătățirea cadrelor de responsabilitate și transparență.

„Există o nevoie urgentă de campanii cuprinzătoare de sensibilizare a opiniei publice pentru educarea cetățenilor cu privire la riscurile asociate spațiilor digitale, precum și la instrumentele și practicile pe care le pot utiliza pentru a se proteja și pentru a spori încrederea în utilizarea platformelor”,

se arată în raport.