Franța devine „exemplul tipic” al problemelor legate de datoria suverană

Deteriorarea finanţelor publice şi blocajul politic din Franţa provoacă o îngrijorare tot mai mare pe pieţele de obligaţiuni, în condiţiile în care costurile de împrumut ale statului au urcat aproape de nivelurile din timpul crizei financiare, potrivit CNBC.

Randamentul obligaţiunilor guvernamentale franceze pe 10 ani a depăşit săptămâna trecută 4,13%, cel mai ridicat nivel de după 2008, şi s-a menţinut vineri în jur de 4,1%.

Franţa, a doua economie ca mărime din Uniunea Europeană, se confruntă de mai mulţi ani cu instabilitate politică şi cu dificultăţi tot mai mari în controlarea deficitului şi datoriei publice.

Guverne succesive au încercat fără succes să impună reforme, reduceri de cheltuieli şi majorări de taxe, iar mai mulţi premieri au fost înlăturaţi după confruntări politice pe tema consolidării fiscale.

Deficit de 5,1% şi datorie de peste 115% din PIB

Franţa se află în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene şi ar trebui, potrivit recomandărilor Consiliului UE, să îşi corecteze deficitul până în 2029.

Regulile europene stabilesc un prag de referinţă de 3% din PIB pentru deficitul bugetar şi de 60% din PIB pentru datoria publică.

În cazul Franţei, deficitul a ajuns anul trecut la 5,1% din PIB, iar datoria publică a depăşit 115% din PIB.

Fondul Monetar Internaţional estimează că datoria brută a guvernului francez va ajunge la aproximativ 118,5% din PIB în 2026 şi va depăşi 120% în 2027, urmând să rămână peste acest nivel cel puţin până în 2030.

Economia stagnează, iar presiunea pe obligaţiuni creşte

Problemele fiscale sunt accentuate de evoluţia slabă a economiei. PIB-ul Franţei s-a contractat cu 0,2% în primul trimestru, faţă de precedentele trei luni, iar în trimestrul al doilea economia a stagnat.

Pe acest fond, investitorii cer randamente tot mai mari pentru a cumpăra obligaţiuni franceze, reflectând percepţia unui risc fiscal şi politic în creştere.

Războiul dintre SUA şi Iran, care a contribuit la majorarea costurilor de finanţare la nivel mondial, a amplificat şi mai mult presiunile.

Franţa a ajuns astfel să aibă unele dintre cele mai ridicate costuri de împrumut dintre statele G7.

Bugetul pentru 2027 şi alegerile prezidenţiale, teste decisive

Pieţele urmăresc acum două momente-cheie: negocierile pentru bugetul pe 2027 şi viitoarele alegeri prezidenţiale.

Investitorii vor să vadă dacă autorităţile franceze vor reuşi să adopte măsuri suficient de credibile pentru stabilizarea finanţelor publice, după ani în care tensiunile politice au blocat sau diluat tentativele de reformă.

În lipsa unei direcţii fiscale clare, Franţa riscă să rămână unul dintre principalele focare de vulnerabilitate de pe piaţa europeană a datoriilor suverane.