FT: CE ar putea da România în judecată, din cauza deciziilor CCR. Riscăm amenzi, pe model polonez

Curtea Constituțională a României (CCR) calcă pe urmele Tribunalului Constituțional din Polonia, instituția omoloagă de la Varșovia, când vine vorba de contestarea supremației dreptului Uniunii Europene, spune comisarul european pentru Justiție Didier Reynders, într-un interviu acordat publicației Financial Times. Comisarul mai spune că analizează posibilitatea inițierii unor acțiuni judiciare împotriva României, din cauza deciziilor CCR.

Anul trecut, mai întâi printr-o hotărâre publicată în luna mai, apoi printr-o a doua, din decembrie, Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a transmis României că judecătorii români trebuie să pună dreptul european mai presus de legislația națională – inclusiv mai presus de hotărârile Curții Constituționale – atunci când dreptul intern intră în contradicție cu legislația UE.

Curtea Constituțională a României a respins ambele decizii, susținând că judecătorii ar trebui să se ghideze pe supremația legislației interne.

Deciziile instanței constituționale de la București au urmat linia unor decizii similare ale instanțelor omoloage din Polonia și Germania cu privire la supremația dreptului UE. Dar, în timp ce acțiunea în justiție a Poloniei a fost declanșată de însuși premierul Mateusz Morawiecki, ceea ce denotă atitudinea de frondă a Varșoviei la adresa conceptului de supremație a dreptului comunitar asupra legislației interne, Comisia a îngropat securea războiului cu Germania, după ce Berlinul a transmis asigurări că sprijină pe deplin supremația dreptului UE.

Care este atitudinea României?

Potrivit comisarului Reynders, autoritățile de la București se află undeva la mijloc.

”Am primit o reacție de la guvernul român în care spunea: «Nu, noi vrem să respectăm pe deplin primatul [legii UE]…, dar asta doar în cadrul constituției României». Deci, nu este tocmai răspunsul pe care l-am primit de la guvernul german, adică [respectarea] fără nicio condiție.”

Reynders a adăugat că ar putea iniția acțiuni în justiție împotriva României, având în vedere

”… poziția reală, permanentă și persistentă a instanței de judecată a țării de a se contrapune legislației UE sau caracterului obligatoriu al deciziilor CEJ”.

Deși rezistența sa la deciziile CEJ nu este atât de acerbă, România ar putea totuși să ia urma Poloniei, riscând să primească amenzi în cuantum de mai multe milioane de euro, dacă va refuza în continuare să pună în aplicare verdictele instanței din Luxemburg.

Printre cererile înaintate de CEJ se numără desființarea unități speciale de parchet pentru magistrați (SIIJ), care ”ar putea fi percepută că urmărește instituirea unui instrument de presiune și intimidare față de judecători”, potrivit deciziei CEJ.

Reynders a precizat că ministrul român al Justiției, Cătălin Predoiu, a promis că secția specială va fi desființată, în cadrul unei reforme judiciare mai ample, care încă nu a fost aprobată de Parlamentul de la București.

Pe de altă parte, Reynders nu pare prea convins de sinceritatea interlocutorului său român, spunând că aceasta a fost o tactică de stagnare pe care a întâlnit-o și în discuțiile cu omologii maghiari.

”În primul rând, trebuie să implementezi [hotărârile CEJ] în România, să o lași baltă cu secția specială. Apoi, dacă vei dori să pui în aplicare un nou sistem, vom verifica.”

Deși pot fi găsite unele asemănări între Varșovia și București, se remarcă, totuși, o mare diferență: România a început să primească fonduri în cadrul mecanismului de redresare și reziliență în valoare totală de 800 de miliarde EUR al blocului comunitar, NextGenerationEU. Totodată, spre deosebire de Polonia, România se află sub jurisdicția parchetului paneuropean – EPPO, condus întâmplător chiar de un procuror român, Laura Codruța Kövesi – care ar putea să îi aducă în fața instanțelor pe cei care s-ar face vinovați de deturnarea sau de fraudarea banilor primiți de la UE, mai notează Financial Times.

Predoiu promite din nou desființarea SIIJ și exclude reînființarea ei sub altă formă

Într-o emisiune de joi seara, la Antena 3, ministrul Predoiu a afirmat că, nici măcar ”la modul teoretic” o structură precum Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) nu îşi poate atinge scopul, câtă vreme funcţionează cu un număr mic de procurori care lucrează în Capitală. De asemenea, a exclus desfiinţarea SIIJ şi reînfiinţarea unei structuri similare acesteia.

“Una dintre criticile permanente pe care eu le-am adus acestei instituţii de când a fost înfiinţată – şi subliniez, nu neapărat procurorilor din instituţie, ci modului în care a fost gândită această instituţie şi formată – a fost aceea că nu îşi poate desfăşura competenţele şi împlini menirea în teritoriu. Pentru că nu poate fi de acceptat şi nici de crezut, măcar aşa, la modul teoretic, că un număr de cinci procurori, cât ocupă la ora asta schema secţiei, pot să gestioneze un fenomen care se întinde şi în teritoriu (…) nu are cum, imposibil”, a declarat ministrul Justiţiei joi seara, citat de News.ro.

El a susţinut că SIIJ nu îşi poate ”împlini menirea” şi nu poate funcţiona cu o structură centrală. Predoiu a afirmat că îi înţelege pe magistraţii care doresc ”o protecţie faţă de abuz”, însă consideră că este nevoie ca şi în teritoriu să fie combătută corupţia, lucru care nu se poate face de către o instituţie care lucrează cu oameni puţini, la Bucureşti.

“Secţia, aşa cum a fost ea gândită, nu e viabilă, nu poate fi viabilă”, consideră ministrul Justiţiei.

Cătălin Predoiu a amintit că “în programul de guvernare votat inclusiv de PSD scrie desfiinţarea SIIJ”.

Ministrul a afirmat că îşi propune ca până la 31 martie SIIJ să fie desfiinţată, iar Parlamentul să primească un proiect în acest sens până la jumătatea lunii viitoare. În ceea ce priveşte dosarele aflate pe rolul secţiei, ministrul a afirmat că există mai multe soluţii în această privinţă, el dând asigurări că acele dosare ”vor continua, nu se topeşte nimic, nu se îngroapă nimic”.

“Exclud să desfiinţăm o secţie ca să reînfiinţăm secţia sub nume diferit. Am exclus SIIJ 2.0. Ar fi ceva neserios să desfiinţezi o secţie ca să reînfiinţezi aceeaşi secţie”, a mai afirmat ministrul Justiţiei.

El a dat asigurări că “politicul nu va avea niciun amestec în modul în care se formează şi funcţionează sistemul care va înlocui SIIJ”.